tag:blogger.com,1999:blog-4904946572409486612024-03-13T02:30:42.501-07:00DANTE ALIGHIERI - "DIVINA COMEDIE"Traducătorii români ai epopeei: Maria CHIŢU, Ion HELIADE-RĂDULESCU, Nicolae GANE, George COŞBUC, Alexandru MARCU, Ion A. ŢUNDREA, Eta BOERIU, George BUZNEA, Giuseppe CIFARELLI, Marian PAPAHAGI, George PRUTEANU, Răzvan CODRESCU şi Savin BADEA. Alţii: George COŞBUC, Ramiro ORTIZ, Alexandru BALACI, Alexandru DUŢU, Titus PÎRVULESCU, Horia-Roman PATAPIEVICI etc. au comentat subtilităţile operei. Acest blog este o antologie a tuturor traducerilor româneşti. Savin BADEA.Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.comBlogger196125truetag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-36298920614648617942011-02-14T02:52:00.000-08:002011-02-14T02:52:17.044-08:00103 - DIVINA COMEDIE<h2><span id="Title"><br />
</span></h2><span id="TxtContent"><div align="center"><img border="0" height="277" src="http://en.cnci.gov.cn/PicLib/2009318141718914.jpg" width="640" /><br />
<span style="color: #0008ff; font-family: Times New Roman;">Josef Stalin and Leonardo da Vinci are deep in conversation, Vladimir Putin rests his legs next to a sprawled Mike Tyson, while Margaret Thatcher – clutching her handbag – looks on with disdain. Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante. [Photo: gb.cri.cn]</span></div></span><br />
<h2><span id="Title">103 famous faces in one painting</span></h2><span id="TxtContent"><span style="font-family: Verdana;">An extraordinary oil painting depicting 103 historical figures in striking detail has become the latest internet sensation, The Daily Telegraph reports.</span><br />
<span style="font-family: Verdana;">The 6m by 2.6m painting also includes world landmarks like the Great Wall of China, the Egyptian pyramids, and Stonehenge.</span><br />
<span style="font-family: Verdana;">On the canvas, Josef Stalin and Leonardo da Vinci are deep in conversation. Vladimir Putin rests his legs next to a sprawled-out Mike Tyson, while Margaret Thatcher – clutching her handbag – looks on with disdain. </span><br />
<span style="font-family: Verdana;">Many of the figures in the painting are Chinese. Chairman Mao Zedong appears smoking by a round table in the center, with Chinese Premier Zhou Enlai standing behind him. Mongolian conqueror Genghis Khan is riding a horse opposite Napoleon. Ancient Chinese poet Li Bai is sprawled on a chair, seemingly drunk, with a delicate wine cup and a typewriter in front of him. </span><br />
<span style="font-family: Verdana;">Other Chinese faces that are instantly recognizable are former Chinese leader Deng Xiaoping, the ancient philosopher Confucius, the initiator of China's democratic revolution, Dr. Sun Yat-sen, Kuomintang leader Chiang Kai-shek, and the first Chinese emperor, Qin Shihuang. Modern Chinese figures include renowned writer Lu Xun, contemporary media mogul Run Run Shaw, artist Qi Baishi, Kung Fu star Bruce Lee, and hurdler Liu Xiang. </span></span><br />
<span style="font-family: Verdana;">Message boards have erupted with contests to identify every person featured, according to The Daily Telegraph. An element of mystery also surrounds the origins of the painting, which appears to have been inspired by Raphael's Renaissance fresco, "The School of Athens". </span><br />
<span style="font-family: Verdana;">While the figures in Raphael's painting were all ancient philosophers, there appears to be little connecting the characters in this work, which includes historical giants like Napoleon alongside Bill Gates, the bespectacled face of modern success. </span><br />
<span style="font-family: Verdana;">But eagle-eyed observers have spotted clues as to the painting's provenance in some of the people depicted, and some people guess the painter may be Chinese.</span><br />
<span style="font-family: Verdana;">A clue comes from three undistinguished men in contemporary dress surveying the scene from behind a wall at the top right of the picture. Internet detectives have identified these three as the little-known Chinese artists Dai Dudu, Li Tiezi, and Zhang An. </span><br />
<span style="font-family: Verdana;">They created this oil painting - "Discussing the Divine Comedy with Dante" - in 2006, though it has only become a hit ever since the past few weeks.</span><br />
<span style="font-family: Verdana;">Alastair Sooke, the art writer for The Daily Telegraph, says the work reflects a trend of contemporary Chinese artists adopting Western styles and subjects.</span><br />
<span style="font-family: Verdana;">"But the Dante reference makes us wonder whether we are looking at some nether-circle deep inside the Inferno: this is a vision of Celebrity Hell," he added.</span><br />
<div align="center"><img border="0" height="456" src="http://en.cnci.gov.cn/PicLib/2009318141831905.jpg" width="640" /><br />
<span style="color: #0008ff; font-family: Times New Roman;">Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante. Chairman Mao Zedong appears smoking by a round table in the center, with Chinese Premier Zhou Enlai standing behind him. [Photo: gb.cri.cn]</span></div><div align="center"><span style="font-family: Times New Roman;"><img border="0" height="496" src="http://en.cnci.gov.cn/PicLib/2009318141846225.jpg" width="640" /><br />
<span style="color: #0008ff;">Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante, with Chinese hurdler Liu Xiang standing in the corner. [Photo: gb.cri.cn]</span></span></div><div align="center"><span style="font-family: Times New Roman;"><img border="0" height="498" src="http://en.cnci.gov.cn/PicLib/2009318141851950.jpg" width="640" /><br />
<span style="color: #0008ff;">Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante, featuring former Chinese leader Deng Xiaoping (C), and the initiator of China's democratic revolution, Dr. Sun Yat-sen. [Photo: gb.cri.cn]</span></span></div><br />
<span id="TxtContent"><br />
</span><span id="TxtContent"><div style="margin-bottom: 15px; margin-top: 15px; padding: 5px 10px; text-align: right;"><div style="text-align: justify;">Editor: Christy Zhao Email: zhaolt@cnci.gov.cn</div><div style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="103 famous faces in one painting">103 se confruntă cu un celebru în pictură </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="103 famous faces in one painting"> </span><span style="background-color: white;" title="Josef Stalin and Leonardo da Vinci are deep in conversation, Vladimir Putin rests his legs next to a sprawled Mike Tyson, while Margaret Thatcher – clutching her handbag – looks on with disdain.">Josef Stalin şi Leonardo da Vinci sunt adânc în conversaţie, Vladimir Putin se bazează picioarele sale alături de o întins Mike Tyson, în timp ce Margaret Thatcher - strîngînd geanta ei - se uită la cu dispreţ. </span><span style="background-color: white;" title="Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante.">O parte din pictura, intitulat Discutând Divina Comedie cu Dante. </span><span style="background-color: white;" title="[Photo: gb.cri.cn]">[Foto: gb.cri.cn] </span><span style="background-color: white;" title="An extraordinary oil painting depicting 103 historical figures in striking detail has become the latest internet sensation, The Daily Telegraph reports.">O pictură în ulei reprezentându-103 extraordinar figuri istorice în detaliu izbitoare a devenit senzaţie mai recente internet, rapoarte de Daily Telegraph. </span><span style="background-color: white;" title="The 6m by 2.6m painting also includes world landmarks like the Great Wall of China, the Egyptian pyramids, and Stonehenge.">6m prin vopsire 2.6m include, de asemenea, puncte de reper lume cum ar fi Marele Zid Chinezesc, piramidele egiptene, şi Stonehenge. </span><span style="background-color: white;" title="On the canvas, Josef Stalin and Leonardo da Vinci are deep in conversation.">Pe panza, Josef Stalin şi Leonardo da Vinci sunt adânc în conversaţie. </span><span style="background-color: white;" title="Vladimir Putin rests his legs next to a sprawled-out Mike Tyson, while Margaret Thatcher – clutching her handbag – looks on with disdain.">Vladimir Putin se bazează picioarele sale alături de o întins-out Mike Tyson, în timp ce Margaret Thatcher - strîngînd geanta ei - se uită la cu dispreţ. </span><span style="background-color: white;" title="Many of the figures in the painting are Chinese.">Multe dintre cifrele din pictura sunt chinezi. </span><span style="background-color: white;" title="Chairman Mao Zedong appears smoking by a round table in the center, with Chinese Premier Zhou Enlai standing behind him.">Preşedintele Mao Zedong apare fumat de o masă rotundă în centru, cu premierul chinez Zhou Enlai în picioare în spatele lui. </span><span style="background-color: white;" title="Mongolian conqueror Genghis Khan is riding a horse opposite Napoleon.">Cuceritor mongol Genghis Khan este un cal de echitatie opus Napoleon. </span><span style="background-color: white;" title="Ancient Chinese poet Li Bai is sprawled on a chair, seemingly drunk, with a delicate wine cup and a typewriter in front of him.">Vechii chinezi poet Li Bai este întins pe un scaun, aparent beat, cu o ceaşcă de vin delicat şi o maşină de scris în faţa lui. </span><span style="background-color: white;" title="Other Chinese faces that are instantly recognizable are former Chinese leader Deng Xiaoping, the ancient philosopher Confucius, the initiator of China's democratic revolution, Dr. Sun Yat-sen, Kuomintang leader Chiang Kai-shek, and the first Chinese emperor, Qin Shihuang.">Alte fete din China, care sunt recunoscute imediat sunt fostul lider chinez Deng Xiaoping, Confucius vechi filosof, iniţiator al revoluţiei democratice din China, Dr. Sun Yat-sen, liderul Kuomintang Chiang Kai-shek, şi primul împărat chinez, Qin Shi Huang. </span><span style="background-color: white;" title="Modern Chinese figures include renowned writer Lu Xun, contemporary media mogul Run Run Shaw, artist Qi Baishi, Kung Fu star Bruce Lee, and hurdler Liu Xiang.">Modern cifrele includ renumit scriitor chinez Lu Xun, mass-media contemporana mogulul Run Run Shaw, artist Qi Baishi, Kung Fu stele Bruce Lee, şi săritor Liu Xiang. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="Modern Chinese figures include renowned writer Lu Xun, contemporary media mogul Run Run Shaw, artist Qi Baishi, Kung Fu star Bruce Lee, and hurdler Liu Xiang."> </span><span style="background-color: white;" title="Message boards have erupted with contests to identify every person featured, according to The Daily Telegraph.">panouri de mesaje au erupt cu concursuri pentru a identifica fiecare persoană recomandate, în funcţie de Daily Telegraph. </span><span style="background-color: white;" title="An element of mystery also surrounds the origins of the painting, which appears to have been inspired by Raphael's Renaissance fresco, "The School of Athens".">Un element de mister inconjoara, de asemenea, originile picturii, care pare să fi fost inspirat de fresca lui Raphael Renaissance, "Şcoala din Atena". </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="An element of mystery also surrounds the origins of the painting, which appears to have been inspired by Raphael's Renaissance fresco, "The School of Athens"."> </span><span style="background-color: white;" title="While the figures in Raphael's painting were all ancient philosophers, there appears to be little connecting the characters in this work, which includes historical giants like Napoleon alongside Bill Gates, the bespectacled face of modern success.">În timp ce cifrele din pictura lui Rafael, au fost toţi filozofii antici, se pare că există conectarea puţin caractere în această lucrare, care include giganti istorice precum Napoleon alături de Bill Gates, se confruntă cu ochelari de succes moderne. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="While the figures in Raphael's painting were all ancient philosophers, there appears to be little connecting the characters in this work, which includes historical giants like Napoleon alongside Bill Gates, the bespectacled face of modern success."> </span><span style="background-color: white;" title="But eagle-eyed observers have spotted clues as to the painting's provenance in some of the people depicted, and some people guess the painter may be Chinese.">Dar observatorii cu ochi de vultur au identificat indicii cu privire la provenienţa picturii în unele dintre oameni descrise, şi unii oameni ghici pictor poate fi chinez. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="But eagle-eyed observers have spotted clues as to the painting's provenance in some of the people depicted, and some people guess the painter may be Chinese."> </span><span style="background-color: white;" title="A clue comes from three undistinguished men in contemporary dress surveying the scene from behind a wall at the top right of the picture.">Un indiciu provine din trei barbati undistinguished în rochie contemporană supravegherea scena din spatele unui perete de la partea din dreapta sus a imaginii. </span><span style="background-color: white;" title="Internet detectives have identified these three as the little-known Chinese artists Dai Dudu, Li Tiezi, and Zhang An.">detectivi Internet au identificat aceste trei ca artişti puţin cunoscuţi chinez Dai Dudu, Li Tiezi, şi Zhang An. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="Internet detectives have identified these three as the little-known Chinese artists Dai Dudu, Li Tiezi, and Zhang An."> </span><span title="They created this oil painting - "Discussing the Divine Comedy with Dante" - in 2006, though it has only become a hit ever since the past few weeks.">Ei au creat această pictură în ulei - "Discutând Divina Comedie cu Dante" - in 2006, desi a devenit doar un hit încă de la ultimele saptamani. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span title="They created this oil painting - "Discussing the Divine Comedy with Dante" - in 2006, though it has only become a hit ever since the past few weeks."> </span><span style="background-color: white;" title="Alastair Sooke, the art writer for The Daily Telegraph, says the work reflects a trend of contemporary Chinese artists adopting Western styles and subjects.">Alastair Sooke, scriitorul de artă pentru The Daily Telegraph, spune că lucrarea reflectă o tendinţă de artişti contemporani chinezi adoptarea stiluri occidentale şi subiecte. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="Alastair Sooke, the art writer for The Daily Telegraph, says the work reflects a trend of contemporary Chinese artists adopting Western styles and subjects."> </span><span title=""But the Dante reference makes us wonder whether we are looking at some nether-circle deep inside the Inferno: this is a vision of Celebrity Hell," he added.">"Dar de referinţă Dante face sa ne intrebam daca ne uitam la unele de jos-cerc adânc în interiorul Infern: aceasta este o viziune de iad Celebrity", a adăugat el. </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span title=""But the Dante reference makes us wonder whether we are looking at some nether-circle deep inside the Inferno: this is a vision of Celebrity Hell," he added."> </span><span title="Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante.">O parte din pictura, intitulat Discutând Divina Comedie cu Dante. </span><span style="background-color: white;" title="Chairman Mao Zedong appears smoking by a round table in the center, with Chinese Premier Zhou Enlai standing behind him.">Preşedintele Mao Zedong apare fumat de o masă rotundă în centru, cu premierul chinez Zhou Enlai în picioare în spatele lui. </span><span title="[Photo: gb.cri.cn]">[Foto: gb.cri.cn] </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span><span style="background-color: white;" title="Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante, with Chinese hurdler Liu Xiang standing in the corner.">O parte din pictura, intitulat Discutând Divina Comedie cu Dante, cu săritor chinez Liu Xiang în picioare în colţul. </span><span style="background-color: white;" title="[Photo: gb.cri.cn]">[Foto: gb.cri.cn] </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span style="background-color: white;" title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span><span style="background-color: white;" title="Part of the painting, titled Discussing the Divine Comedy with Dante, featuring former Chinese leader Deng Xiaoping (C), and the initiator of China's democratic revolution, Dr. Sun Yat-sen.">O parte din pictura, intitulat Discutând Divina Comedie cu Dante, featuring fostul lider chinez Deng Xiaoping (C), şi iniţiator al revoluţiei democratice din China, Dr. Sun Yat-sen. </span><span title="[Photo: gb.cri.cn]">[Foto: gb.cri.cn] </span></span><br />
<span class="long_text" id="result_box"><span title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span></span></div><span class="long_text" id="result_box"><span title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span></span>SURSA:http://en.cnci.gov.cn/Culture/CultureDetail.aspx?ID=8245&p=3</div><span class="long_text" id="result_box"><span title="[Photo: gb.cri.cn]"> </span></span></div></span>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com116tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-72528341742595700262010-12-01T17:38:00.000-08:002010-12-01T17:48:00.196-08:00BEATRICE, MUZA LUI DANTE. SFÎNTA BEATRICE.<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxGbYWei75-rsIcv3rxV4CA0CScw4CMO8Bv65SlObuXHFjq4JwUkb2VzqQdtP5VjnBpg-mT6x0Uy-JHS-wM9sVTzjLfZcgkRxtg6jdRUkgtQU_CyF1QSauV1706LPvdW0DK9mqS-e0uE0y/s1600/Henry_Holiday_-_First_Meeting_Of_Dante_and_Beatrice.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="442" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxGbYWei75-rsIcv3rxV4CA0CScw4CMO8Bv65SlObuXHFjq4JwUkb2VzqQdtP5VjnBpg-mT6x0Uy-JHS-wM9sVTzjLfZcgkRxtg6jdRUkgtQU_CyF1QSauV1706LPvdW0DK9mqS-e0uE0y/s640/Henry_Holiday_-_First_Meeting_Of_Dante_and_Beatrice.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">"<a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Dante_Alighieri" title="Dante Alighieri">Dante</a> meets <a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Beatrice_Portinari" title="Beatrice Portinari">Beatrice</a> at Ponte Santa Trinita", by <a class="mw-redirect" href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Henry_Holiday" title="Henry
Holiday">Henry Holiday</a> (<a class="mw-redirect" href="http://commons.wikimedia.org/wiki/1839" title="1839">1839</a> - <a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/1927" title="1927">1927</a>), <a class="mw-redirect" href="http://commons.wikimedia.org/wiki/1883" title="1883">1883</a>, oil on canvas, 140 x 199 cm, <a class="extiw" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Walker_Art_Gallery" title="w:Walker Art Gallery">National Museums and Galleries on Merseyside</a>, <a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Liverpool" title="Liverpool">Liverpool</a>.<br />
You can see the <a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Arno" title="Arno">Arno</a> and the <a href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Ponte_Vecchio" title="Ponte
Vecchio">Ponte Vecchio</a> of <a class="mw-redirect" href="http://commons.wikimedia.org/wiki/Florence" title="Florence">Florence</a>.</td></tr>
</tbody></table><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinVZvNYuZn9mr0_l4D1a0kHp_Uhjlz8j7oq1fyvkLb0_vxtFyc0VQQR2lrVxhAYeE6hcYFDN8u79HBW3YDX3VOB0ZuXn96reaZkRtyfuoJ7T9enBcezCRI7EQrsTsI0QwTlrBXWb5ONre6/s1600/451px-Beatrice_stillman.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinVZvNYuZn9mr0_l4D1a0kHp_Uhjlz8j7oq1fyvkLb0_vxtFyc0VQQR2lrVxhAYeE6hcYFDN8u79HBW3YDX3VOB0ZuXn96reaZkRtyfuoJ7T9enBcezCRI7EQrsTsI0QwTlrBXWb5ONre6/s640/451px-Beatrice_stillman.jpg" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">"Beata Beatrice" par Marie Spartali Stillman</td></tr>
</tbody></table><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Oxn7tu6PlDwVgmiXkvKpTEVB2vZ17dUJc0NXwSurgT0FVX1h3p8cs9XYWbsQYxpd1HVUTwXXjZDSKeSNnAdb6pJkcdWrxHsrGuYyUYukEpY__XENX9gsHGpDLXqrFV8Jeqt6npnFlRzx/s1600/Dante_Gabriel_Rossetti_-_Beata_Beatrix%252C_1864-1870.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Oxn7tu6PlDwVgmiXkvKpTEVB2vZ17dUJc0NXwSurgT0FVX1h3p8cs9XYWbsQYxpd1HVUTwXXjZDSKeSNnAdb6pJkcdWrxHsrGuYyUYukEpY__XENX9gsHGpDLXqrFV8Jeqt6npnFlRzx/s640/Dante_Gabriel_Rossetti_-_Beata_Beatrix%252C_1864-1870.jpg" width="498" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Dante_Gabriel_Rossetti" title="Dante
Gabriel Rossetti">Dante Gabriel Rossetti</a>'s Beata Beatrix, 1863.</span></td></tr>
</tbody></table><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUxIK7B456XvyjYUupkVD0qNlXym3EBQtm_XIGoLZfjsnrge14gDLML1N7AmWN7EQvQ4a9-An2ZF-AMKgQwF8KufH9wL9on-QSjuVrfplO9m1hyzO0nZDS6bqLL-ncPcl6r3HC8GM_Trd4/s1600/772px-Waterhouse_dante_and_beatrice.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="496" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUxIK7B456XvyjYUupkVD0qNlXym3EBQtm_XIGoLZfjsnrge14gDLML1N7AmWN7EQvQ4a9-An2ZF-AMKgQwF8KufH9wL9on-QSjuVrfplO9m1hyzO0nZDS6bqLL-ncPcl6r3HC8GM_Trd4/s640/772px-Waterhouse_dante_and_beatrice.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">"Dante şi Beatrice", pictură de John William Waterhouse</td></tr>
</tbody></table>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-6553955331754349762010-11-24T14:18:00.000-08:002010-11-24T15:01:17.681-08:00ASCULTAŢI "DIVINA COMEDIE" - INTEGRAL! - TRADUSĂ DE Eta BOERIU!<ul><li> <a dir="ltr" href="http://carti-audio-online.blogspot.com/search/label/Divina%20Comedie-Infernul-Dante%20Alighieri">Divina Comedie-Infernul-Dante Alighieri</a> <span dir="ltr">(36)</span> </li>
<li> <a dir="ltr" href="http://carti-audio-online.blogspot.com/search/label/Divina%20Comedie-Paradisul-Dante%20Alighieri">Divina Comedie-Paradisul-Dante Alighieri</a> <span dir="ltr">(33)</span> </li>
<li> <a dir="ltr" href="http://carti-audio-online.blogspot.com/search/label/Divina%20Comedie-Purgatoriul-Dante%20Alighieri">Divina Comedie-Purgatoriul-Dante Alighieri</a> <span dir="ltr">(33)</span></li>
<li><span dir="ltr">de la: </span><span class="tl"><h3 class="r"><a class="l" href="http://carti-audio-online.blogspot.com/2010/09/divina-comedie-cuprins-dante-alighieri.html" onmousedown="return
rwt(this,'','','','2','AFQjCNFo52w-ftr8fXqDvy4CpKMjdPB1vA','','0CB8QFjAB')">Cărţi <i>Audio</i>: <i>Divina Comedie</i> - Cupri<cite>ns</cite></a></h3></span><span class="f"><cite>carti-<b>audio</b>-online.blogspot.com/.../<b>divina</b>-<b>comedie</b>-cuprins-dante-alighieri.<wbr></wbr>html</cite></span><span dir="ltr"> </span></li>
<li><span dir="ltr">sau: </span></li>
<li><span id="search" style="visibility: visible;"><span class="tl"></span></span><h3 class="r"><a class="l" href="http://www.astrismusic.com/search/Infernul+Cantul+30+Divina+Comedie+Dante+Alighieri" onmousedown="return
rwt(this,'','','','15','AFQjCNH9SRwgQ6pHsUPf4RTwPVp9Ks_3Jw','','0CC4QFjAEOAo')">Muzica - <em>Divina Comedie Dante Alighieri</em></a></h3><span dir="ltr"> </span> </li>
</ul><span id="search" style="visibility: visible;"><span class="tl"><h3 class="r"></h3></span></span>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-80767223441330953092010-08-01T12:58:00.000-07:002010-08-01T12:58:35.218-07:00AROGANŢA LUI DANTE<h3 class="post-title entry-title"><a href="http://divinuldante.blogspot.com/2010/07/introducere-la-dante_31.html"><br />
</a></h3><div class="post-body entry-content"><span style="font-size: 12pt;"><b>GIOVANNI BOCCACCIO<br />
</b></span> <br />
<div class="MsoNormal"><span style="font-size: 12pt;"> <span style="font-weight: bold;">AROGANŢA LUI DANTE</span><br />
</span></div><div class="MsoNormal"><b>(Traducere liberă)</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Sînt Dante Alighieri, întunecata Minervă</b></div><div class="MsoNormal"><b>Inteligenţă şi artă îmi puse-n talent,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Eleganţa maternă mai adaugă semnul</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce ţine de marele miracol al naturii.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Înalta-mi fantezie e gata, cu siguranţă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Să treacă Infernul şi Împărăţia Cerească,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Încît nobilul meu volum să fie vrednic</b></div><div class="MsoNormal"><b>Să-nfunte timpul şi o lectură spirituală.<br />
</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Glorioasa Florenţă mi-a dat-o mama,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar mama vitregă mai degrabă mila</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi vina unei limbi alunecoase şi hoaţe.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Ravenna mi-a fost gazda exilului meu –</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-mi fu trup şi suflet – iar la Tatăl Ceresc</b></div><div class="MsoNormal"><b>Invidia opresoare nu cîştigă sprijin.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Savin BADEA</b></div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: large;"><br />
</span></div><h1 style="font-weight: bold;"><span style="font-size: large;"><span style="font-size: 12pt;">GIOVANNI BOCCACCIO</span></span></h1><h2 style="font-weight: bold;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="font-size: large;">AROGANŢA LUI DANTE</span></span></h2><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Sunt Dante-Aligheri - Minerva cea pură</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi geniu şi artă mi-a pus în talent,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Materna fineţe un semn permanent</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce-i marea minune a Mamei Natură.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>A mea fantezie e gata de-o tură,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Să treacă Infernul şi Raiul ardent,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar nobilu-mi op să rămîie potent,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Tot timpul, prin spirit, plăcută lectură.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>În glorii, Florenţa mi-e mamă, firesc,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar vitrega-mi mamă de milă e-o mare</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-n limba cursivă, de hoţ, ce-o vorbesc.</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Mi-e gazdă Ravenna-n exil, protectoare</b></div><div class="MsoNormal"><b>La trup şi la suflet - iar Tatăl Ceresc</b></div><div class="MsoNormal"><b>Invidiei sprijin nu-i dete-n pierzare.<br />
<br />
Savin BADEA</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Vezi şi:</b></div><br />
<h3 class="post-title entry-title"><a href="http://divinuldante.blogspot.com/2008/05/rezumat-boccaccio.html">REZUMAT - Giovanni BOCCACCIO</a></h3></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-56562205938348650922010-07-30T14:27:00.000-07:002010-07-30T14:29:02.742-07:00DANTE TRADUS DE ETA BOERIU<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2pAlBgH3eu4v2vWwUxb14N41UBfAHfidKA1G9wf7PUlM2d8bv7CyqU2FS72njyqWgM_PRzpf9QM-RazLEVwTMOerbnSBkjKx-0m4rmrAiA4N74c4awVNnu3L5mrldlj-S_g8eUJVtD7ES/s1600/EtaBoeriu1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2pAlBgH3eu4v2vWwUxb14N41UBfAHfidKA1G9wf7PUlM2d8bv7CyqU2FS72njyqWgM_PRzpf9QM-RazLEVwTMOerbnSBkjKx-0m4rmrAiA4N74c4awVNnu3L5mrldlj-S_g8eUJVtD7ES/s320/EtaBoeriu1.jpg" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjo7ghJHYzcYgvLw8vVUDs0gpvA68r55-MnRerz4BQ81R86BnAbGoxk5gJZnDwVPF92i56987hkh4NToCd3tiKpYHCwD23uUPDbAEtbY3waelzd8TMm_-etWnVReDsfY-CWjngm9eXo-kEZ/s1600/EtaBoeriu2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjo7ghJHYzcYgvLw8vVUDs0gpvA68r55-MnRerz4BQ81R86BnAbGoxk5gJZnDwVPF92i56987hkh4NToCd3tiKpYHCwD23uUPDbAEtbY3waelzd8TMm_-etWnVReDsfY-CWjngm9eXo-kEZ/s320/EtaBoeriu2.jpg" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdkysqi7cNkBeL34lQHQxN91S74H6peZQRD2kETtXFknfTj52qAZyZ_upSQa1EVJcnItctda2f2DPQDOxHExON596pz0FdCUiHd1LRsM507eJuRzXjj8nxLdiPHtJD0eQTNB8fYNylHFU0/s1600/EtaBoeriu4.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdkysqi7cNkBeL34lQHQxN91S74H6peZQRD2kETtXFknfTj52qAZyZ_upSQa1EVJcnItctda2f2DPQDOxHExON596pz0FdCUiHd1LRsM507eJuRzXjj8nxLdiPHtJD0eQTNB8fYNylHFU0/s320/EtaBoeriu4.jpg" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsIx6Fzl8s-ZS5e-Z9dsPZ-7vDLrfIsQPQuXuW8m-dlMjEZWcs3mA0KLa3GPOqOu5_Q6Ca-sAQ3XqAeZgCNDEbQlUdL0DKw6PxnizgB8TwSFULzfMEAI9Rk2cGrs2Y2F7Bnv564tyoYK3B/s1600/EtaBoeriu3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsIx6Fzl8s-ZS5e-Z9dsPZ-7vDLrfIsQPQuXuW8m-dlMjEZWcs3mA0KLa3GPOqOu5_Q6Ca-sAQ3XqAeZgCNDEbQlUdL0DKw6PxnizgB8TwSFULzfMEAI9Rk2cGrs2Y2F7Bnv564tyoYK3B/s320/EtaBoeriu3.jpg" /></a></div><br />
<b>Sursa fotografiilor: </b><br />
<h3 class="r"><a class="l" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n10/Laszlo9.htm" onmousedown="return
clk(this.href,'','','','2','','0CBgQFjAB')">Laszlo9</a></h3><div align="center" class="text1"></div><div align="center" class="text1"><b>Dante tradus de Eta Boeriu</b></div><b><br />
</b><br />
<div align="center" class="text1"><b> Laszlo Alexandru </b></div><b><br />
</b><br />
<div align="justify" class="text"><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">…“Cantonate pe tarîm epistolar, legaturile noastre amicale au supravietuit�?, îsi încheie Viorica Guy Marica, în numarul precedent al Tribunei, rememorarile emotionante despre membrii Cercului literar de la </span><st1:city><st1:place><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Sibiu</span></st1:place></st1:city><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">. Gruparea artistica manifestata – în mod miraculos – sub auspiciile întunecate ale razboiului a fost spulberata abia de sovietizarea României. Ceea ce nu reusise un conflict mondial, a izbutit pacea comunista: destramarea relatiilor sociale, suspendarea manifestarilor neaservite, terorizarea scriitorilor. Prietenia s-a ascuns în paginile scrisorilor. Fapta culturala s-a transformat în sfidare individuala. Spatiul de refugiu al Etei Boeriu din fata urgiei staliniste l-a constituit literatura italiana. Întregul teritoriu a fost strabatut cu pas masurat. Numele si capodoperele cele mai reprezentative, de-a lungul secolelor, si-au gasit expresie româneasca prin intermediul poetei din Cluj: Dante, Divina Comedie; Petrarca, Rime si Cantonierul; Boccaccio, Decameronul; Michelangelo, Rime; Leopardi, Cînturi. Apoi: B. Castiglione, Curteanul, Giovanni Verga, Mastro don-Gesualdo, Alberto Moravia, Indiferentii, Cesare Pavese, Tovarasul, Elio Vittorini, Erica si fratii sai. Garibaldina, precum si Antologia poeziei italiene. Secolele XIIIXIX si Trinacria. Poeti sicilieni contemporani.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Întîlnirea cu Divina Comedie s-a produs înca din primii ani de studentie, în cadrul cursurilor de Lectura Dantis, sub îndrumarea viitorului sot, profesorul Umberto Cianciolo. “Fervoarea cu care asteptam acest curs, încîntarea cu care ieseam de la el, freamatul launtric în care începusem sa deslusesc, nelimpede înca, acea «corrispondenza d’amorosi sensi» care se statornicea între Dante si mine si care avea sa ma însemneze pentru totdeauna, explica peste ani temeritatea uriasei încercari la care m-am supus, o supunere netarmurita, placuta ca-n dragoste, atunci cînd am început sa traduc Divina Comedie�?. Poemul dantesc, initiala punte de legatura amoroasa (“Galeotto fu il libro e chi lo scrisse�?), a ramas a fi studiat, aprofundat, cîntarit si talmacit, timp de cincisprezece ani, chiar si dupa ce primul impuls biografic s-a stins si iubirea s-a destramat.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">A citi Divina Comedie echivaleaza oricum cu o aventura dificila, plina de piedici si surprize, menite a-l descuraja pe neofitul sovaitor. Dar a traduce Divina Comedie înseamna deja mult mai mult: a-ti dedica decenii de activitate profesionala patimasa acestui scop, a parcurge biblioteci de explicatii si analize, pentru a-ti deslusi în prealabil împletirea de sensuri ascunse “sotto il velame�?, a reflecta amanuntit la echivalentele românesti cele mai potrivite, a-i studia amanuntit pe cei care te-au precedat pe aceasta cale a traducerii, a numara pîna la istovire cele 11 silabe din care compuse cele 14230 de versuri ale tarîmului de dincolo etc.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Aventura cu atît mai ingrata cu cît stacheta a fost din start plasata la înaltimi ametitoare. Prima si cea mai semnificativa traducere integrala în versuri, semnata de George Cosbuc, apare între 1924 si 1932. În urmatorii doi ani este adusa la lumina varianta în proza a poemului, realizata de Alexandru Marcu. A treia transpunere completa e finalizata de asemeni în perioada interbelica de catre Ion A. Tundrea – Infernul sau fiind tiparit în 1940, iar întreaga trilogie doar o jumatate de secol mai tîrziu, în 1999. A patra echivalare a capodoperei dantesti, în versuri ramase peste 50 de ani în manuscris, i se datoreaza lui Giuseppe Cifarelli. Iata o realitate editoriala din cale afara de stranie, în care traducerile poetice ale Divinei Comedii si-au devorat biografic autorii, asteptînd stingerea lor din viata pentru a iesi în întîmpinarea publicului, iar unica transpunere în proza tintea mai ales finalitati didactice (fiind oricum de negasit, o data cu disparitia, în închisorile comuniste, a realizatorului ei). Într-un asemenea context, versiunea româna a Divinei Comedii, asa cum a publicat-o Eta Boeriu în 1965, echivala cu o consacrare.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Dificultatea coplesitoare de principiu, într-o astfel de aventura a spiritului, tine de faptul ca Dante Alighieri sintetizeaza cultura si inventeaza limba. Cum poate fi transpusa în straie românesti o realitate istorica, il Trecento, care lipseste din inventarul perceptiei noastre? Ce limba româna poate exprima experiente poetice care au precedat cu doua secole Scrisoarea lui Neacsu? La aceste întrebari, un raspuns foarte diferit ne ofera versiunile George Cosbuc si Eta Boeriu. Poetul vietii rurale îsi ia pe umeri aceleasi obstacole pe care le-a înfruntat însusi Dante: sculpteaza expresia, coboara în adîncurile temporale, calca foarte riguros pe urmele marelui florentin, îi accepta sfidarea si se ia la întrecere cu el. Poeta fiorului sufletesc alege sa-l apropie pe Dante de zilele noastre si de aria noastra culturala: exprimarea e simtitor modernizata, lirismul de ansamblu este mai pronuntat, asperitatile sînt slefuite, echivalenta cu originalul trebuie cautata deja nu la nivelul cuvîntului si al versului, ci la acela, mai general, al tertinei, al corespondentelor de ansamblu. Ceea ce se cîstiga în fluenta, se pierde la fidelitate.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Cautari succesive au condus-o pe Eta Boeriu la acest rezultat. În prima varianta, datînd de la începutul anilor ‘50, autoarea îsi marturiseste neputinta respectarii endecasilabului si a tertei rime din original. Va transpune asadar întreg Purgatoriul si 6 cînturi din Infern, folosind masura de 14 silabe si rimînd doar versurile 1 si 3 ale tertinei. În ciuda încurajarilor primite din partea profesorului D. Popovici, tînara italienista intuieste în mod corect ca aceasta optiune e nesatisfacatoare. Traducerea initiala se abatea nu doar de la masura poetica dantesca, ci si de la particularitatile sale expresive. Concizia, sobrietatea si lapidaritatea italiana erau diluate, excesiv explicitate si prea extins frazate în româna. A doua varianta recupereaza endecasilabul în transpunerea integrala a Purgatoriului si a Infernului. Evolutia pe calea cea buna este deja semnificativa. Spiritul originalului începe sa fie intuit. Continua totusi sa lipseasca la terza rima. Tertinele se însira sacadate, individualizate. Nu apar înca legatura armonioasa dintre versuri, senzatia de fluenta prelungibila la infinit, transmisa de capodopera lui Dante. Sfidarea aruncata de George Cosbuc actioneaza hotarîtor în acest moment: sa fie oare imposibil de egalat, cincizeci de ani mai tîrziu, ceea ce s-a putut atinge deja la începutul secolului XX?! A treia si ultima varianta construita de Eta Boeriu transpune cele trei cantice, Infernul, Purgatoriul si Paradisul, respecta masura dantesca a endecasilabului si recupereaza terta rima. Exigentele formale ale textului sînt împlinite si poemul poate porni, într-un nou vesmînt românesc, în cautarea cititorilor. Dar impedimentele de la suprafata traducerii se reverbereaza în infinitele obstacole ascunse în tesatura materialului. Eta Boeriu dovedeste o nuantata cunoastere a mizelor înfruntate si ni le marturiseste într-un text memorabil. “Spiritul patima s al lui Dante, împovarat de gînduri si poezie (…), puterea lui de evocare, imaginatia incandescenta, luciditatea viziunilor sale rabufnesc la tot pasul în comparatii, imagini, alegorii, invective, viziuni ori dialoguri, în care se împletesc, de-a lungul celor trei tarîmuri, sublimul cu cruzimea celor mai cutezatoare expresii, durerea ce mocneste cu rîsul plebean si extazul fericirii pure cu scrîsnetul damnatilor�? (vezi Cum am tradus Divina Comedie, în vol. Studii despre Dante, Buc., 1965, p. 269). Era nevoie de sensibilitatea unui artist al cuvîntului, dublata de tenacitatea unui salahor, pentru a duce un asemenea pariu la bun sfîrsit.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><b><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;">Multe ar mai fi de adaugat despre traducerea sculpturala a Etei Boeriu: felul în care a fost aleasa o cale de mijloc, între arhaizarea fortata si româna contemporana, folosirea prudenta a regionalismelor, pentru a se evita stridentele pe alocuri suparatoare, dozarea circumspecta a neologismelor, maiestria redarii comparatiilor atît de complexe (care la Dante variaza de la un singur hemistih exploziv, pîna la imagini alternative comparate, extinse pe doua, trei sau mai multe tertine – ajungîndu-se chiar la comparatii pe 18 versuri!), surprinzatoarele ruperi de ritm (pînza freatica a unei descrieri melancolice e sfîsiata de actiunea abrupta, dar si invers, aventura frenetica e suspendata printr-o rememorare în culori pastelate), formulele epigrafice absolut memorabile, cu valoare proverbiala, enumeratia dezlantuita, aliteratia bogata, umorul gros, situat dincoace de limita vulgaritatii, enunturile enigmatice, destinate sa sporeasca prin taina lor tensiunea calatoriei initiatice etc. etc.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;"><b>Divina Comedie transpusa de Eta Boeriu reprezinta nu doar o capodopera cu existenta autonoma, ci si un excelent material de lucru pentru dezbaterile profesioniste în domeniul traductologiei. Numeroasele argumente ce se pot adduce în favoarea sau împotriva unor optiuni de principiu ale poetei nu fac decît sa-i umple azi de viata activitatea artistica. O viata mai lunga decît veacul.</b><o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="color: #333333; font-family: Verdana; font-size: 9pt;"><o:p> Sursa: </o:p></span></div><h3 class="r"><a class="l" href="http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8705" onmousedown="return clk(this.href,'','','','3','','0CB0QFjAC')">Dante <i>tradus</i> de <i>Eta Boeriu</i> - Romania Culturala</a></h3></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-14784798928187845112010-07-30T14:20:00.000-07:002010-07-30T14:20:52.552-07:00ETA BOERIU - LA MOARTEA POETEI<h1><b>ETA BOERIU - LA MOARTEA POETEI de Ovidiu Vuia</b></h1><b><br />
Prietenul meu, student si el, locuia pe varful unei coline -daca Roma are sapte, Clujul sigur e asezat pe mai multe- intr'o casa cu un balcon larg unde ne adunam sa invatam. Asa am cunoscut-o pe Eta Boeriu (23.02.1923 - 13-11-1984) si daca zic am cunoscut-o inteleg ca am vazut-o trecand printre noi ca o aratare de vis si frumoasa precum fecioarele din icoana. </b> <b><br />
Peste ani i-am reintalnit imaginea pe cand ma plimbam pe strazile si in muzeele Florentei. O regaseam in silueta sinelie a tinerelor femei pictate de maestrul Domenico Ghirlandaio in corul bisericii Sta. Maria Novella sau in chipul, Venus nascand sau in Dantul celor trei gratii, al Simonetei iubita de Giuliano de Medici, prezenta si in visul lui Sandro Botticelli. <br />
Si totusi mai aproape imi era in pridvorul plin de linisti; parca in mijloc se afla un havuz in jurul caruia erau adunati cativa ingeri muzicanti, albi, cu titere si mandorle, la Santissima Annunziata deasupra unei porti intr'o arhitrava. Acea Maria a Sacco, femeia lui Andrea de Sarto, Lucrezia del Fede, era chiar Eta Boeriu, o madona cu parul negru, soră cu Florica, taranca de Grigorescu. Marturisesc ca nu atat frumusetea ei fizica am regasit-o in Italia cat statuia-i spirituala, mai ales aceasta corespundea unei printese de Renastere, simbol al armoniei vesnice, prezent in baudelaireianul: Je hais le mouvement qui deplace les lignes. <br />
Citisem traducerea ei, a Divinei Comedii de Dante Alighieri si calauzit de ea l-am cautat pe poet in cetatea de altadata intre turnurile Badiei florentine si al Bargelloului, spre casa lui, scara in colt guelf, la piata galbena a Veronei in penumbrele de piatra arsa a Santei Maria Antiqua pana la mormantul sau din Ravenna, asezat langa biserica romanica, San Francesco, locuri unde chiparosii par cadelnite enorme imprastiind miroase ceresti. <br />
Divina Comedie talamacita de G. Cosbuc mi-a ramas aproape inaccecsibila, marele poet s'a straduit sa desfaca si sa refaca textul dantesc pastrandu-i antichitatea rasfranta in limba lui noua, ca'ntr'o Biblie incuiata sub copacii de argint. Lucrul iesit din mana maestrului este in primul rand pentru mandarini, cunoscatori ai cantecelor dantesti, table ale legii ramase undeva sus pe vatra muntelui.<br />
Din contra, Divina Comedie a Etei Boeriu, izvorand din munca marelui ei inaintas, reuseste sa coboare pana la muritorul zilelor ei, soarele marinimos se daruie ca o baie de mir si maslu, fiecaruia. <br />
Recent aparuta in editia doua, prefatata si comentata de Al. Balaci, regretam forma, inferioara, si unei editii din Biblioteca pentru toti interbelica. <br />
O astfel de carte ar fi meritat sa fie publicata in scriere de lux iluminata pe margini cu miniaturi de vreun artist veronez asemenea exemplarelor cu care dormeau sub cap Lodovico il Moro sau Cezar Borgia si cum se vor fi gasind in biblioteca din Urbino a ducelui Federigo da Montefeltro, al carui portret din profil, ca de medalie romana, ni l-a lasat Piero de la Francesca. <br />
In anul 1981, in editura Dacia din Cluj, apar Canti, Canturile lui G. Leopardi in traducerea E. Boeriu. Poetul nascut, crescut, revenit mereu, ca Ulise la Itaca lui, in orasul tineretelor sale, Recanati, zice ca acolo in biblioteca uriasa a parintilor parintilor sai si-ar fi distrus sanatatea. Cunoscut ca mare poet romantic si pesimist asemenea lui Bayron sau Eminescu, personalitatea lui se arata mult mai complexa, ca a celorlalti de altfel. Cu cat il studiem mai atent descoperim deducatia lui legata de antichitatea elena, clasica, asa ca la Hölderlin si olimpianul Goethe. <br />
Traducerea in romaneste a lui Leopardi, e o incercare grea, Eta Boeriu e constienta ca lupta ei va fi de astadata ca a lui Iacob cu ingerul, din cauza formei adaptate de poet, a versurilor libere, endecasilabul fara rima sau cu rime intercalate, asa ca magia cantecelor este interioara, lipita de limba italiana ca aroma de floarea ei. Intr'un cuvant poezia lui Leopardi se arata aproape intraductibila, precum a lui Eminescu si poate inca mai mult. Iata din ce cauze obiective, traducatoarea va aplica o talmacire justa, fidela, in texte paralele bilingve, marginindu-se acolo unde îi pare ca reusita nu e deplina, la scopul didactic, sa faca inteles cel putin continutul. Impresia noastra este ca in respectivile conditii ni s'a dat doar un concept, o munca neterminata cuprinzand in ea chinul suferit si de poetul Cosbuc la prima traducere a Divinei Comedii. <br />
Eta Boeriu are cultul talmacirii si stie ca pentru a fi cu adevarat corespunzatoare, autoarea va trebui nu numai sa i se substituie celui tradus, in destinul si trairea epocii lui, dar sa si fie inzestrata cu un deosebit talent si simt al poeziei. In acest sens exista cateva exemple majore de traduceri in limba romana in care talmacitorii au ajuns aproape sa intreaca pe marii lor parteneri de arta. Ma refer la Al. Phillipide cu poeziile lui din Baudelaire sau la Lucian Blaga, cu Faust de Goethe.<br />
Fara indoiala nu exageram daca vom sustine ca Eta Boeriu se inscrie printre acesti mari artisti care prin fapta lor au imbogatit literatura romana cu opere noi. <br />
Astfel in Antologia poeziei italiene aparuta in ed. Albatros 1980, aventura sufleteasca a Etei Boeriu pare in aparentă mai usoara cand ne prezinta in limba romaneasca cei mai semnificativi poeti italieni dela Sfantul Francisc la Carducci, cu cateva poezii alese. Intre cetatea sfantului Assisi rugaciune a muntelui cenusiu de Subasiu si dealurile visatoarei Maremme florentine sunt de fata la nobilul cenaclu printre altii Lorenzo Magnificul, Anelor Poliziano, Luigi Pulci, Matteo Boiardo, Ariosto, Vittoria Collona, Michelangelo Buonarroti, Torquato Tasso, Pietro Metastasio si nu pot lipsi Dante, Petrarca,Ugo Foscolo, Leopardi. <br />
Este momentul sa remarcam ca legatura omului nostru de cultura cu Italia artistica a fost tot timpul stransa de la Asachi, Duiliu Zamfirescu la Iorga si Parvan. Cu toate acestea literatura italiana nu ne este atat de apropiata ca cea franceza de pilda, desi ne-am bucurat de italienisti de vaza ca Ramiro Ortiz si Al. Murcu printre altii. <br />
Una din explicarile obiective o putem gasi in cartea Etei Boeriu si anume este vorba de formalismul strict al poeziei italiene -nu surprinzator la un popor atat de artist- prezent ca un fir rosu de la Dante la Carducci, complet opus stihului romanesc, creat de Eminescu si Alecsandri din poezia populara total emancipata de sub tutela oricarui canon formal, mult mai inrudit astfel cu framantarile inovatorii din literatura franceza si germana. <br />
Tocmai de aceea Eta Boeriu vine sa acopere cu lucrarea ei un mare gol, oferind cititorului de astazi o viziune de ansamblu asupra panoramei de aur a literaturii italiene clasice. <br />
Dar acestea din urma ar constitui, cu toata frumusetea lor, doar un fel de nobile exercitii cand dupa parerea mea marea opera a Etei Boeriu [mai poate fi una dupa Divina Comedie?] este traducerea Cantonieruui lui messer Francesco Petrarca aparuta in ed. Dacia, anul 1974. <br />
Nascut la Arezzo, pe nedrept numit poet florentin, Fr. Petrarca a pastrat intreaga lui viata cel putin o rezerva fata de cetatea de pe Arno, autoarea exilului tatalui sau din cauza caruia va ajunge sa-si petreaca multi ani, in cetatea papala din Avignon. <br />
Pentru a mai regasi pe acest pamant marturiile poeziei petrarchiene trebue sa te calatoresti la Vaucluse pe apa Sorgai in sus, pana la izvorul fantana, una din minunile lumii geologice. In ape straluceste culoarea matasei broastei si a lichenilor, verdele ce-a asteptat atatea secole sa fie redescoperit de modernul Cezanne si sa-l puie pe panza. Si in pacea si maretia muntelui ridicat ca un zid ce ar putea sa fie una din potile raiului. <br />
La Arque Petrarca langa Padova unde s'a retras poetul la batranete si unde i s'a facut mormant de rege purtat pe umerii patriei sale iubite, Italia, rememorezi acelasi peisagiu, al pomilor fiinte, al tacerilor litanii si lacrimi. <br />
Poetul cautandu-si iubirea pierduta in singuratate, departe de oameni ar parea ca un romantic dar pentru aceasta îi lipseste delirul farbelor si excesul lui Delacroix de pilda. El are ceva din tristetea instrainatului modern al lui Camus, rob al sufletului nostru, numai ca-si reface expresia si marele echilibru apolinic prin forma sonetului -inventat de poetul sicilian Iacopo da Lentini- pe care stie sa-l cizeleze asemenea unui giuvaer prelucrat de Benvenuto Cellini. Canzonele rasar ca apele scapate din matricea tiparului fix dar tot oglinzi ale statuilor euritmice, idealul artistilor de renastere. <br />
Eta Boeriu pastreaza in traducerile ei matrica strict clasica, in Divina Comedie endecasilabu tertinelor, perfect si simetric rimate, este tot atat de propriu ca hexametrul povestirilor homerice. Acelasi endecasilab va fi prezent si in octavele eroice ale lui Ariosto, Torquaato Tasso si dupa cum am vazut si in Idilele si antiidilele lui Leopardi. Endecasilabul, vers obisnuit iambic compus din unsprezece silabe este tot atat de caracteristic pentru literatura italiana ca versul alexandrin alcatuit din 12 silabe cu cezura la mijloc, pentru literatura franceza. <br />
Sonetul petrarchian strict endecasilabic a fost practicat la noi ca o forma fixa de Eminescu, Vlahuta pana la Bacovia, primul reuseste sa dea pe aceasta cale un suflu nou de melodie a inimii, sonetului clasic. Dealtfel desfasurarea sonetului ar corespunde unor reprezentari matematice asa cum au incercat unii mai cu temei si cu note muzicale tratand legile contrapunctului dupa cele ale logaritmilor, de unde in general raceala conceptuala a oricarui sonet, caracter rar evitat de Petrarca, mai reusit insa de Eminescu in cele cateva sonete, tezaure ale literaturii romane, Vasile Voiculescu in talmacirile imaginare dupa sonetele lui Shakespeare recurge la forma sonetului englez versul de zece silabe il inlocuieste cu cel de 13-14 cu cezura la mijloc din poezia lui Eminescu, inovatie stralucita a poeziei autohtone, alexandrinul romanesc. Deacum ne explicam de ce poetul iubirii profane purgata pe horebul interiorului vesnic, ca intr'o naratiune titianeasca, ia de model pe marele Will: sub mareata lui umbra doreste sa-si puna sub ocrotire sonetele scrise in forma nepetrarchiana, mai potrivite insa aventurii sufletesti incercate conform trairii creatoare a demiurgului. <br />
Exegetul modern de poezie, al versului literar scapat de orice tiranie exterioara, nu poate sa neglijeze lectia asupra matricei clasice din talmacirile Etei Boeriu si asta petnru a putea cu adevarat patrunde in laboratorul marei poezii. <br />
Daca opera lui Dante poate fi comparata nu cu o catedrala gotica, cum sustine Al. Balaci ci cu o biserica romanica, materializare stilistica a orizontalitatii semnalata de Lucian Blaga, atunci vom admite ca, E. Boeriu a stiut, intrebuintand unitatile de masura, pietrele-templu ale volumului stih, sa-i redea in limba romaneasca perfecta-i arhitectonie, astfel ca talmacirea Divinei Comedii poate fi asezata langa Iliada tradusa in hexametrul dactilic de catre G. Murnu, ultima, dupa Titu Maiorescu si Ioan Bogdan, capodopera a literaturii romane. <br />
De-aici se naste acest cantonier al lui messer Francesco Petarca in limba romana de Eta Boeriu, impresia ce o are lectorul fiind aceea ca asa ar fi scris si Petrarca daca ar fi cunoscut limba daco-romana. Mai mare omagiu adus traducatoarei nu se poate. <br />
Am trecut in revista talmacirile Etei Boeriu, semnalandu-le, nici nu am respectat ordinea lor de publicare, doar am urmarit sa relev forta celei chemante si valoarea ascunsa in inima ei. <br />
Prin marea victorie a spiritului, Eta Boeriu imi pare ca o alta Doamna cu Licornul: adica femeii ridicate pana sub cortul lumii, animalul legendar îi ofera sub diadema acelui "Amon seul desir" in loc de oglinda si bijuteriile vanitatii, cartea poeziei, drumul catre izvoarele sacre ale creatiei, pentru Ea, Poeta. <br />
Este greu sa acceptam astazi vestea incetarii din viata a Etei Boeriu, ca si cand minunatul cantec al privighetorii s'ar putea stinge vreodata. <br />
In fond sufletul Ei este vesnic, dupa cum si Poezia este. <br />
<br />
Nov. 1984 </b> <b><br />
OVIDIU VUIA</b><br />
<b>Sursa: </b><br />
<h3 class="r"><a class="l" href="http://miscarea.net/geek/article.php?story=20090220035110825" onmousedown="return
clk(this.href,'','','','7','','0CDMQFjAG')"><em>ETA BOERIU</em> - LA MOARTEA POETEI de Ovidiu Vuia - Mişcarea Legionară</a></h3><b> </b>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-35064059807896359082010-07-30T11:35:00.001-07:002010-07-30T13:20:48.482-07:00PURGATORIUL 21 - RĂZVAN CODRESCU<div class="Section1"><div class="Section1"><div align="center" style="text-align: center;"><b><i><span lang="RO">DIVINA COMEDIE</span></i><span lang="RO"> A LUI DANTE ALIGHIERI</span></b></div><div align="center" class="MsoFootnoteText" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">PURGATORIUL</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">Cintul XXI</span></b></div><div style="color: blue; text-align: justify;"><b><span lang="RO">In briul al cincilea, printre zgirciti si risipitori, Dante si Vergiliu intilnesc umbra lui Statiu (desi Dante, ca majoritatea contemporanilor sai, il confunda cu retorul „tuluzan” Lucius Statius Ursolus, din vremea lui Nero, aici e vorba de poetul Publius Papinius Statius, autorul poemelor <i>Tebaida</i> si <i>Achileida</i>, ultimul neterminat, nascut la Neapole si traitor in vremea lui Domitian), care tocmai si-a implinit ispasirea si sta sa urce spre cer. Se dezleaga pricina cutremurului si a maiestuoasei cintari (<i>Gloria in excelsis</i>) din cintul anterior, pricina care este chiar eliberarea sufletului lui Statiu. Acesta, fara sa stie ca-l are in fata sa, aduce un emotionant elogiu lui Vergiliu si <i>Eneidei</i> sale, iar in final, lamurit de Dante, face plecaciune dinaintea Marelui Mantovan, pe care-l socoate maestrul sau intr-ale poeziei si caruia marturiseste ca ar fi rivnit sa-i fi fost contemporan. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO"><img align="right" height="559" src="http://www.punctecardinale.ro/iul_2010/iul_13_01.jpg" width="500" />1 Fireasca sete potolita doar</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu apa cea pe care altadata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">samariteanca o ceru in dar</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">4 ma imboldea pe calea incurcata, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe urma calauzei date mie </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-adinc miscat de cei munciti drept plata. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">7 Si iata ca, precum la Luca scrie </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca Domnul, din mormint abia sculat,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la doi drumeti tinu tovarasie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">10 o umbra s-a ivit si ne-a urmat, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cit noi pazeam sa nu calcam pe cei </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de jos; si seama, cind grai, i-am luat: </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">13 „Va deie Domnul pace, fratii mei” . </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Degraba-ntorsi, Virgil raspunse cu-n</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">semn pe masura cuviintei ei. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">16 Apoi grai: „In sfatul cel mai bun </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">te-aseze-n pace dreapta Judecata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce mie-mi dete vesnicul surghiun”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">19 „Cum?!”, zise, pe cind noi zoream deodata. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„De sinteti umbre ce-s de cer nedemne,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">au cine-i cel ce calea-n sus v-arata?”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">22 Iar domnul meu: „Daca te uiti ce semne</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">acesta poarta si-s de inger puse, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vezi ca-i menit cu dreptii sa se-ndemne.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">25 Dar fiindca cea ce zi si noapte nu se </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">opreste-n torsul ei nu-i ispravise</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">fuiorul ce de Cloto dat ii fuse,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">28 cind duhul lui, ce geaman ni-i, primise </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">har de-a urca, el nu putea prin sine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ne-avind, ca noi, vederile deschise. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">31 Atunci fui scos de unde iadu-si tine</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mai larg deschisa gura, sa-i dau sfat,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si sfat i-oi da cit rost va fi de mine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">34 Dar zi-mi, de stii, de ce s-a scuturat</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mai adineaori muntele-asa tare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si toti, din poale-n crestet, au strigat?”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">37 A nimerit cu-asemeni intrebare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dorinta mea ca prin urechi de ac,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">speranta dindu-i setei alinare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">40 Acela incepu: „Ceea ce fac</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cei de pe munte nu-i fara-nvoire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici lucru nou, ci datina din veac.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">43 Nu-i loc pe-aci de-a vremii razvratire:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">doar ce-i din cer sau dupa cer se cere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">e pricina a tot, nu oarba fire.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">46 De ploi, zapezi sau grindini nu-i cadere,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici brumele, nici roua mai in sus</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de scara cu trei trepte n-au putere,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">49 nici nouri, desi sau rari, pe-aicea nu-s,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici fulgere, nici Taumantida care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in lume-i schimbatoare de nespus:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">52 uscatul abur nicidecum n-apare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dincoa</span>’</i><i><span lang="RO"> de zisul prag pe care-si tine </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vicarul lui Sin Petru a lui picioare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">55 Or fi mai jos clatiri, ori tari, ori line,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar vintul ce se-ascunde in pamint,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">habar n-am cum, aicea sus nu vine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">58 Se clatina pe-aci doar daca sint </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">curate duhuri gata-n sus a trece,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar strigatu-nsoteste-al lor avint.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">61 Ca proba-a curatiei nu intrece</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nimic vointa, sloboda-n miscare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce duhu-l face-n cer voios sa plece. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">64 Dintru-nceput ar vrea, dar dor mai mare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ii da dreptatea sfinta-a resimti,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa ispaseasca ce pacate are.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">67 Iar mie, care-am patimit aci</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cinci veacuri si mai bine, acuma doara </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dor slobod de mai bine imi veni:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">70 de-aceea fu cutremur si cintara</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cei cuviosi marire Celui Sfint, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mai iute-n sus sa-i ia din cazna-amara”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">73 Asa grai; si cum mai veseli sint</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">acei ce beau cu cit le e mai sete, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nespus ma bucurai de-al lui cuvint. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">76 Si-atunci Virgil: „Pricep pe indelete</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce mreji va tin si cum scapati din ele,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de ce-i cutremur si extaz in cete.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">79 Acuma, cine-ai fost si care rele</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">atitea veacuri te-au facut a sta</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe-aici, dezvaluieste-i mintii mele”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">82 „Pe cind voi supremul rege ca </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-aduca bunul Titus razbunare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cui Iuda-i dete sarutarea sa,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO"> 85 cu nume dainuind in cinste mare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">traiam pe lume”, acel duh ne spuse,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„dar inca fara-a crucii-ncredintare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">88 Cintarea mea atit de dulce fuse</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca Roma, desi-s os de tuluzan,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">m-a infiat si mirt pe timple-mi puse.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">91 Ma stiu si azi de Statiu acolo sus:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Teba-am cintat-o si apoi pe-Ahile, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ci-n drum povara-a doua m-a rapus.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">94 De-am stralucit intr-ale mele zile,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cuprins am fost de flacara divina </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-n barzi revarsa harul sfintei mile;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">97 de Eneida zic, ce-a fost sa-mi tina</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de maica si de doica-ntru cuvint:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in lipsa ei, nici dram n-as fi de tina.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">100 Sa fi putut fi-n viata pe pamint</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">deodata cu Virgil, as mai sedea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">un an in cazne-aicea unde sint”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">103 La vorba lui, cu fata spre a mea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Virgil se-ntoarse, mut cerindu-mi: „Taci!”;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar nu-i virtutii lesne tot ce-ar vrea; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">106 caci ris si plins asa-s de buni ortaci</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">simtirii ce li-i sincer nascatoare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">incit e greu la chip sa te prefaci. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">109 Zimbii in semn c-am inteles, la care </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">umbra tacu si muta ei privire</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in ochi mi se-atinti, iscoditoare: </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">112 „De-n bine afla truda ta-mplinire”, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">grai, „de ce pe chip ti-a licarit</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mai adineaori un suris subtire?”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">115 Din doua parti ma vad acu-ncoltit:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">una sa tac ar vrea, iar alta-mi cere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa spun; suspin si domnul meu iubit</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">118 pricepe si dezleaga-a mea tacere: </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„Nu-ti fie teama de acum a-i spune </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-a ostoi-ngrijata lui durere”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">121 Iar eu: „Tu poate, duh din vremi strabune, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mirat ai fost de-acel suris al meu, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar ce-am sa-ti spun ti-o fi mai de minune.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">124 Acesta, ce ma-ndruma-n sus mereu, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">e-acel Virgil din care-ai supt odata </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">puteri sa-nalti in cint si om, si zeu.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">127 Iar de-ai crezut zimbirea mea iscata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de alte pricini, lasa-le-n uitare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci doar ce-ai zis fu cea adevarata”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">130 Sa-mbratiseze ale lui picioare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">voi acela, dar Virgil: „Nu, frate!</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Doar biete umbre sintem fiecare”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">133 Iar duhul, ridicindu-se: „Socoate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cit mi-e de mare dragostea de tine, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-am fost uitat c-aici doar fum sint toate, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">136 luind umbre goale ca pe trupuri pline”.</span></i></b></div></div></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-55427742551320243172010-07-17T07:04:00.001-07:002010-07-17T08:10:00.399-07:00Dante – Divina comedie - TRADUCERI ROMÂNEŞTI<div class="post-headline"><h1>Dante – Divina comedie</h1></div><div class="post-bodycopy clearfix"><b>sau Romania – Eterna comedie</b><br />
Ce faci cand vrei sa citesti un poem monumental, impartit in trei volume, scris intr-o limba a secolului al XIV-lea?<br />
Lucrurile ar trebui sa stea cam asa: daca ai ambitia de a citi o asemenea epopee, e de bun simt sa acorzi cateva luni in prealabil studiului limbii in care a fost scris originalul. Dupa ce te-ai familiarizat cu limba, faci rost de o editie bilingva a operei pe care vrei sa o citesti, unde, in paginile din stanga sa fie asezat textul original, iar in dreapta traducerea in limba ta. Citesti o data textul original, apoi traducerea, apoi inca o data textul original.<br />
Pentru a exemplifica aceasta tehnica am ales Divina comedie a lui Dante Alighieri.<br />
Momentan, singura editie bilingva in limba romana cuprinde doar Infernul si a aparut in 2006.<br />
Istoria traducerilor Divinei comedii in limba romana arata astfel:<br />
<ul style="color: blue;"><li><b>1. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. [I.] Infernul</i>, traductiune de Maria P. Chitiu, Craiova, 1883 (traducere nerimata).</b></li>
<li><b>2. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. II. Purgatoriul</i>, traductiune de Maria P. Chitiu, Craiova, 1888 (traducere nerimata).</b></li>
<li><b>3, Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, traducere în versuri de N. Gane, Editura Librariei Noua Iliescu, Grossu & Comp., Iasi, 1906.</b></li>
<li><b>4. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1924]. Cf. si G. Cosbuc, <i>Opere, VII. Traduceri, Dante, Divina Comedie, 1. Infernul</i>, editie critica de Gh. Chivu, prefata si comentarii de Alexandru Dutu, Editura Minerva, Bucuresti, 1985.</b></li>
<li><b>5. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Purgatoriul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie îngrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1927].</b></li>
<li><b>6. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Paradisul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1932].</b></li>
<li><b>7. Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1932 (traducere in proza).</b></li>
<li><b>8. Dante Alighieri, <i>Purgatoriul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1933 (traducere in proza).</b></li>
<li><b>9. Dante Alighieri, <i>Paradisul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1934 (traducere in proza).</b></li>
<li><b>10. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, în romaneste de Eta Boeriu, note si comentarii de Alexandru Dutu si Titus Pirvulescu, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1965 (numeroase reeditari).</b></li>
<li><b>11. Dante Alighieri, <i>Opere minore</i>, traduceri de Francisca Baltaceanu, Titus Barbulescu, Oana Busuioceanu, Virgil Candea, Petru Cretia, Stefan Aug. Doinas, Sandu Mihai Lazarescu, Elena Nasta, Romulus Vulpescu; comentarii de Oana Busuioceanu, Virgil Candea, Stefan Aug. Doinas, Alexandru Dutu; introducere, tabel cronologic si note introductive de Virgil Candea, Editura Univers, Bucuresti, 1971.</b></li>
<li><b>12. Dante, <i>Infernul</i>, interpretare romaneasca, note si un cuvant inainte de George Buznea, Editura Univers, Bucuresti, 1975.</b></li>
<li><b>13. Dante, <i>Purgatoriul</i>, interpretare romaneasca si note de George Buznea, Editura Univers, Bucuresti, 1978.</b></li>
<li><b>14. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, in romaneste de Giuseppe Cifarelli, editie îngrijita de Titus Pirvulescu si prefatata de Alexandru Cioranescu (8), Editura Europa, Craiova (9), 1993, cu ilustratii de Marcel Chirnoaga (reed. 1998, Editura Dacia, Cluj-Napoca).</b></li>
<li><b>15. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, repovestita pentru cei tineri de Dumitru Tranca, Editura Atlasis, Bucuresti, 1992 (repovestire explicativa in proza).</b></li>
<li><b>16. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, traducere in versuri de Ion A. Tundrea, prefata de N. Iorga, Editura Medicala, Bucuresti, 1999.</b></li>
<li><b>17. Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note, comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, Editura Christiana, Bucuresti, 2006. *</b></li>
</ul>Solutia? Mai inveti o limba straina. Eu am optat pentru editia bilingva in trei volume Dante Alighieri, <i>La Divine Comedie</i>, editura Flammarion, 2004.<br />
Tovarasi editori romani, ce faceti, dragilor?<br />
________<br />
* sursa: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri" target="_blank"> http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri</a><br />
Ultima sursă: http://tow.ro/2010/03/dante-%E2%80%93-divina-comedie/<br />
<br />
<div style="color: #38761d;"><b>NOTA MEA: Faţă de cele de mai sus, care sînt traduceri integrale, fac excepţie - </b></div><div style="color: #38761d;"><b>- Nicolae GANE, numai INFERNUL - criticat de Geiorge CĂLINESCU, pentru că nu a tradus în terţine "curgătoare, în cascadă", ci în strofe de cîte 6 versuri, grupate în terţine "statice" - în urma unui concurs, dirijat de Titu MAIORESCU, la JUNIMEA; </b></div><div style="color: #38761d;"><b>- Maria CHIŢU, deşi a tradus şi PARADISUL, nu l-a publicat pentru că i-a murit fiica., poeta ...</b></div><div style="color: #38761d;"><b>- La fel, George Buznea, a murit, apucînd să traducă doar cîteva cîntece din PARADISUL.</b></div><div style="color: #38761d;"><b><br />
</b></div><div style="color: #38761d;"><b>Au mai tradus - cîteva cînturi - Ion HELIADE RĂDULESCU (5), Gheorghe ASACHI (se pare), Marian PAPAHAGI (?), George PRUTEANU (15) şi Savin BADEA (9 cînturi). Ion HELIADE RĂDULESCU şi Gheorghe ASACHI - se pare că au tradus integral. De la primul s-au păstrat şi alte fragmente, iar lui Gheorghe ASACHI i-a ars casa.</b></div><div style="color: #38761d;"><b>Răzvan CODRESCU a trecut cu traducerea de mijlocul Purgatoriului. Savin BADEA se pregăteşte să reia traducerea la al 10-lea cînt. Cei doi sînt singurii în viaţă dintre traducătorii (cunoscuţi) ai DIVINEI COMEDII).</b></div><div style="color: #38761d;"><b>Savin BADEA, pentru el, PRUTEANU ŞI CODRESCU şi pentru înaintaşi a făcut un blog specializat pe această operă, pentru că România, Craiova şi Coşbuc ocupă primul loc în lume ca ţară, oraş şi traducere.</b></div><b style="color: #38761d;">Savin BADEA.</b></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-75566049637156662232010-07-17T06:54:00.001-07:002010-07-31T03:24:56.185-07:00INFERNUL 1 (D) - Savin BADEA<meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"></meta><meta content="Word.Document" name="ProgId"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Generator"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Originator"></meta><link href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDaiana%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
@page Section1
{size:595.3pt 841.9pt;
margin:70.85pt 70.85pt 70.85pt 70.85pt;
mso-header-margin:35.4pt;
mso-footer-margin:35.4pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
/* List Definitions */
@list l0
{mso-list-id:191653959;
mso-list-type:hybrid;
mso-list-template-ids:989132998 68681743 68681753 68681755 68681743 68681753 68681755 68681743 68681753 68681755;}
@list l0:level1
{mso-level-tab-stop:36.0pt;
mso-level-number-position:left;
text-indent:-18.0pt;}
ol
{margin-bottom:0cm;}
ul
{margin-bottom:0cm;}
-->
</style> <br />
<div class="MsoNormal"><b><span lang="EN-US">INFERNUL </span>1 – în traducerea lui Savin BADEA</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>INFERNUL – CÎNTUL 1 - Varianta D (rime alternante)</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>RĂTĂCIREA (Dante şi Virgiliu)</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><ol start="1" style="margin-top: 0cm;" type="1"><li class="MsoNormal"><b>Pădurea păcatelor (puzderia păcatelor omeneşti). (v. 1-12);</b></li>
<li class="MsoNormal"><b>Muntele vrăjit (colina desfătării, a virtuţii). (v. 13-30);</b></li>
<li class="MsoNormal"><b>Cele trei fiare (Pantera - desfrîul, Leul – mîndria, trufia, Lupoaica – lăcomia, avariţia). (v. 31-60);</b></li>
<li class="MsoNormal"><b>Virgiliu, marele poet. (v. 61-99);</b></li>
<li class="MsoNormal"><b>Profeţia despre Ogar.(100-111);</b></li>
<li class="MsoNormal"><b>Calea salvării (a mîntuirii) (v. 112-136).</b></li>
</ol><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>1</b></div><div class="MsoNormal"><b>La mijlocul duratei vieţii noastre,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Printr-o pădure neagră, de coşmar,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Pierdusem drumul drept spre culmi albastre. 3</b></div><div class="MsoNormal"><b>2</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ah! n-am să spun ce negură de-amar</b></div><div class="MsoNormal"><b>Era acea stufoasă vale-adîncă;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-n amintire groaza mă ia iar! 6</b></div><div class="MsoNormal"><b>3</b></div><div class="MsoNormal"><b>De-amară ce-i, doar moartea mai e încă;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Dar pînă să arăt ce bun sfîrşit,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Voi povesti ce m-au ţinut pe-o stîncă. 9</b></div><div class="MsoNormal"><b>4</b></div><div class="MsoNormal"><b>Nu pot să spun de cînd am fost pornit,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Dar m-am simţit învins de-un somn de moarte,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cînd drumu-adevărat l-am rătăcit. 12</b></div><div class="MsoNormal"><b>5</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar cînd ajuns-am la un pisc, departe, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Acolo unde codrul brusc sfîrşea,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce inima de groază o împarte, 15</b></div><div class="MsoNormal"><b>6</b></div><div class="MsoNormal"><b>Privii în sus: costişa strălucea – </b></div><div class="MsoNormal"><b>Granitul dur în razele de soare – </b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce mînă drept pe-oricare fiinţă rea. 18</b></div><div class="MsoNormal"><b>7</b></div><div class="MsoNormal"><b>Atunci un pic fu groaza şi mai mare,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ca în adîncul inimii-un cuţit,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Întreaga noapte chinuind-o tare. 21</b></div><div class="MsoNormal"><b>8</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi ca-nnecatul ce-i din val ieşit,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu răsuflarea-nceată, grea şi-adîncă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Priveşte trist la apa rea, uimit; 24</b></div><div class="MsoNormal"><b>9</b></div><div class="MsoNormal"><b>Aşa şi sufletu-mi, fugar – vai! – încă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Se-ntoarse să mai vadă-acel ponor,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce orice vietate o mănîncă. 27</b></div><div class="MsoNormal"><b>10</b></div><div class="MsoNormal"><b>Truditu-mi corp n-avea răgaz, ci zor: </b></div><div class="MsoNormal"><b>Căci îmi reluai prin negura pustie</b></div><div class="MsoNormal"><b>Urcarea-nceată c-un mai ferm picior, 30</b></div><div class="MsoNormal"><b>11</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi, iat<span lang="EN-US">’</span>,-abia de urc spre pisc: zglobie,</b></div><div class="MsoNormal"><b>O sprintenă panteră, iute-şiş,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce-avea o blană-mpestriţată, vie, 33</b></div><div class="MsoNormal"><b>12</b></div><div class="MsoNormal"><b>Mi se-aţinu în cale – stei pieptiş –</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ca piedică grozavă şi semeaţă, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Încît mă-mpinse înapoi morţiş. 36</b></div><div class="MsoNormal"><b>13</b></div><div class="MsoNormal"><b>Era devreme, dis-de-dimineaţă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi soarele urca cu-aceiaşi stea</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cînd Cel Înalt, cu Dragostea-I măreţă, 39</b></div><div class="MsoNormal"><b>14</b></div><div class="MsoNormal"><b>Mişcă întîiaşi dată tot ce sta;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Aşa că am sperat la bine iară, </b></div><div class="MsoNormal"><b>La pielea-mpestriţată-n taşca mea. 42</b></div><div class="MsoNormal"><b>15</b></div><div class="MsoNormal"><b>E ora matinală şi vremea-i primăvară,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Dar nu-i de-ajuns de-a mă scuti-ntr-alt rînd,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Că iar văzui ceva: cumplită fiară, 45</b></div><div class="MsoNormal"><b>16</b></div><div class="MsoNormal"><b>Un leu pornit în contra mea, urlînd, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu capul sus, de foamea rea săgeată, </b></div><div class="MsoNormal"><b>De-aud văzduhu-n jurul lui vibrînd. 48</b></div><div class="MsoNormal"><b>17</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi o lupoaică, slabă-ţîr, dar toată</b></div><div class="MsoNormal"><b>De pofte plină, cu nesaţ şi-acum, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce multe neamuri le-a tocat turbată; 51</b></div><div class="MsoNormal"><b>18</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-aceasta-mi puse stavilă în drum.</b></div><div class="MsoNormal"><b>Încît de groază, la a ei vedere, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Speranţa mea spre culmi se duse fum. 54</b></div><div class="MsoNormal"><b>19</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi cum e omul, vesel la avere, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Ajuns cu vremea să mai piarză-un dram</b></div><div class="MsoNormal"><b>Se plînge-n hohot, urlă de durere, 57</b></div><div class="MsoNormal"><b>20</b></div><div class="MsoNormal"><b>Aşa cu fiara: pacea ei n-o am;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi tot venind asupră-mi oţelită,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Mă-mpinse-n hăul unde-i Soare neam! 60</b></div><div class="MsoNormal"><b>21</b></div><div class="MsoNormal"><b>Pe cînd era să cad, ca prăvălită</b></div><div class="MsoNormal"><b>O stîncă în prăpastie, de-odat’ –</b></div><div class="MsoNormal"><b>Apare-un ins cam mut – o, stea iubită! - 63</b></div><div class="MsoNormal"><b>22</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cînd l-am văzut pe-acela, l-am strigat:</b></div><div class="MsoNormal"><b>„ – Ai milă şi de mine prin pustie,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Oricare-ai fi: om blînd ori drac bălţat!” 66</b></div><div class="MsoNormal"><b>23</b></div><div class="MsoNormal"><b>Răspunsu-mi-a: „ – Am fost; nu-s fiinţă vie;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Părinţii mei au fost lombarzi sadea,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-s mantovani, prin patrie, se ştie. 69</b></div><div class="MsoNormal"><b>24</b></div><div class="MsoNormal"><b>Sub Iuliu mă născui, tîrziu, şi-aşa</b></div><div class="MsoNormal"><b>Văzui sub August bunul Roma ce e, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu zeii falşi şi mincinoşi din ea. 72</b></div><div class="MsoNormal"><b>25</b></div><div class="MsoNormal"><b>Poet, cîntai la Troia-n epopee</b></div><div class="MsoNormal"><b>Pe-al lui Anchise fiu, flăcău viteaz,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cînd mîndrul Ilion fu-ajuns scînteie. 75</b></div><div class="MsoNormal"><b>26</b></div><div class="MsoNormal"><b>Dar tu, ce chin te-ntoarce la necaz?</b></div><div class="MsoNormal"><b>Nu vrei să urci pe-ncîntătorul munte, </b></div><div class="MsoNormal"><b>În care fericirea-i în extaz?” 78</b></div><div class="MsoNormal"><b>27</b></div><div class="MsoNormal"><b>„ – Ori eşti Virgil, fîntîna din răspînt’e,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce răspîndeşte-nţelepciunea-n verb?” – </b></div><div class="MsoNormal"><b>Îi răspunsei cu prea-smerită frunte – 81</b></div><div class="MsoNormal"><b>28</b></div><div class="MsoNormal"><b>„Stea tuturor poeţilor în herb!</b></div><div class="MsoNormal"><b>Sî-mi folosească rîvna şi ardoarea</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu care te-am citit! Ce tom superb! 84</b></div><div class="MsoNormal"><b>29</b></div><div class="MsoNormal"><b>Tu eşti al meu maestru drag şi floarea</b></div><div class="MsoNormal"><b>Din care-am luat nectar miraculos,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Frumosul stil ce mi-a adus onoarea… 87</b></div><div class="MsoNormal"><b>30</b></div><div class="MsoNormal"><b>Vezi fiara pentru care merg fricos?:</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ajută-mă să scap de ea,-nţelepte,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Căci groaza ei m-a-nfiorat la os!...” 90</b></div><div class="MsoNormal"><b>31</b></div><div class="MsoNormal"><b>„ – Ţi se cuvine altă cale, drept e!” – </b></div><div class="MsoNormal"><b>Răspunse el şi lacrima mi-am şters – </b></div><div class="MsoNormal"><b>„De vrei să scapi de-aşa scălîmbe trepte; 93</b></div><div class="MsoNormal"><b>32</b></div><div class="MsoNormal"><b>Căci fiara asta ce te-a-ntors din mers,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Nu lasă omul pe cărarea-aleasă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ci-i stă zăgaz, pîn’ ce-l omoară-adesea. 96</b></div><div class="MsoNormal"><b>33</b></div><div class="MsoNormal"><b>Din fire-i foarte rea şi nemiloasă,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Mănîncă tot şi c-un hulpav nesaţ,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar după ce-a mîncat, tot păcătoasă!: 99</b></div><div class="MsoNormal"><b>34</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu multe bestii s-a-nhăitat la maţ;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi încă vor mai fi, pîn’ ce Dulăul,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce va veni, o va băga în laţ. 102</b></div><div class="MsoNormal"><b>35</b></div><div class="MsoNormal"><b>El nu înghite tot, nici bani, nici răul;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ci-nţelepciunea, dragostea le vrea…</b></div><div class="MsoNormal"><b>La Feltro,-n Feltro s-a născut flăcăul. 105</b></div><div class="MsoNormal"><b>36</b></div><div class="MsoNormal"><b>Printr-însul mîntuită fi-va ea, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Italia, cu Niso, tot duiumul, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Eurial şi Turn’, Cammilla mea… 108</b></div><div class="MsoNormal"><b>37</b></div><div class="MsoNormal"><b>Iar fiara alungată de Capcînul</b></div><div class="MsoNormal"><b>Se va sfîrşi închisă în Infern,</b></div><div class="MsoNormal"><b>De unde Pizma-i dete drumul. 111</b></div><div class="MsoNormal"><b>38</b></div><div class="MsoNormal"><b>Eu pentru tine cuget şi discern</b></div><div class="MsoNormal"><b>Să mă urmezi ca să te duc departe,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Din codru-acesta printr-un loc etern. 114</b></div><div class="MsoNormal"><b>39</b></div><div class="MsoNormal"><b>Unde-ai s-auzi pe disperaţii foarte,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Antice duhuri chinuite, seci,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ce-şi cheamă fiecare-a doua moarte. 117</b></div><div class="MsoNormal"><b>40</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi altele, mai mulţumite deci, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Arzînd în flăcări, dar sperînd să zboare</b></div><div class="MsoNormal"><b>În Rai, la cete fericite-n veci. 120</b></div><div class="MsoNormal"><b>41</b></div><div class="MsoNormal"><b>La care-apoi, de vrei să urci, se pare, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Te va conduce-o Zînă, fulg de nea,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cu care te-oi lăsa l-a mea plecare; 123</b></div><div class="MsoNormal"><b>42</b></div><div class="MsoNormal"><b>Căci Împăratul Sfînt e-n contra mea, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Pentru că fui rebel la Sfînta-I Lege, </b></div><div class="MsoNormal"><b>Nu vrea să te-nsoţesc la El, nu vrea!... 126</b></div><div class="MsoNormal"><b>43</b></div><div class="MsoNormal"><b>El peste tot ne porunceşte Rege,</b></div><div class="MsoNormal"><b>Cetatea Lui e-acolo – Jilţ Divin! –</b></div><div class="MsoNormal"><b>Ferice-acei pe care şi-I alege!” 129</b></div><div class="MsoNormal"><b>44</b></div><div class="MsoNormal"><b>Dar zic şi eu: „ – Poete, mă închin,</b></div><div class="MsoNormal"><b>La Cel de Sus, Cel care toate ştie;</b></div><div class="MsoNormal"><b>Mă scapă de-acest rău şi-alt rău şi chin. 132</b></div><div class="MsoNormal"><b>45</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi du-mă-acolo pe-unde-ar fi să-mi fie:</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-n Poarta lui Sîn-Petrea şi-n Infern:</b></div><div class="MsoNormal"><b>Să-i văd pe-ndureraţi cum ard făclie.” 135</b></div><div class="MsoNormal"><b>46</b></div><div class="MsoNormal"><b>Şi-n urma lui, înfiorat, m-aştern. 136</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><b>Savin BADEA</b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-69815757479214816312010-06-07T17:33:00.000-07:002010-06-07T17:33:16.964-07:00ILUSTRAŢII LA NOUA DIVINĂ COMEDIE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLmxjoyJZ8FUxxnXHtdT-DNiC3hdtZqH8VkZ1E4zfxEoE0otHqcYbyDKbstE5LBqa9uMuUjA7ycUOIPAQ7m4oIDnhHQn66_5c6UkvcKs6B7xRZL3QwZgT7WPtuospsLGXYrQdoQ-colFhC/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLmxjoyJZ8FUxxnXHtdT-DNiC3hdtZqH8VkZ1E4zfxEoE0otHqcYbyDKbstE5LBqa9uMuUjA7ycUOIPAQ7m4oIDnhHQn66_5c6UkvcKs6B7xRZL3QwZgT7WPtuospsLGXYrQdoQ-colFhC/s200/images.jpg" width="140" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ1v7N3223P_uqkuZk-j_dlMySvgS2aJD7f7TfjHIwn3X7jI4u14cve1scYpU2a0pvvguCiFhGxLm_SijVhABlGLoiJpruE8snUEFz2q9XAuVgPXEvVe_cr5pu8yve68o8i-UWPf1Wxhle/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="149" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZ1v7N3223P_uqkuZk-j_dlMySvgS2aJD7f7TfjHIwn3X7jI4u14cve1scYpU2a0pvvguCiFhGxLm_SijVhABlGLoiJpruE8snUEFz2q9XAuVgPXEvVe_cr5pu8yve68o8i-UWPf1Wxhle/s200/images.jpg" width="200" /></a></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-81727224297876475762010-05-27T16:04:00.001-07:002010-06-01T12:57:22.907-07:00BLOGURILE MELE<ul><li style="text-align: center;"><a href="http://amestecuri.weblog.ro/" mce_href="http://amestecuri.weblog.ro/">AMESTECURI DE AMESTECURI. Antologie culinară. BUCĂTĂRIE CREATIVĂ</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://www.atheneum.ca/modules/wfsection/" mce_href="http://www.atheneum.ca/modules/wfsection/" title="Căutaţi la Cenaclu – Savin
BADEA">ATHENEUM – Canada</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://azurradiotv.weblog.ro/" mce_href="http://azurradiotv.weblog.ro/">AZUR RadioTV</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://bibliotecamea.beta.cabanova.com/" mce_href="http://bibliotecamea.beta.cabanova.com/" title="Experimental">BIBLIOTECA MEA "EX LIBRIS"</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://divinuldante.blogspot.com/" mce_href="http://divinuldante.blogspot.com/" title="Traducătorii români ai
epopeei: Maria CHIŢU, Ion HELIADE-RĂDULESCU, Nicolae GANE, George
COŞBUC, Alexandru MARCU, Ion A. ŢUNDREA, Eta BOERIU, George BUZNEA,
Giuseppe CIFARELLI, Marian PAPAHAGI, George PRUTEANU, Răzvan CODRESCU
şi Savin BADEA. Alţii: Georg">DANTE ALIGHIERI – "DIVINA COMEDIE"</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://fabulafabulelor.weblog.ro/" title="Antologie de fabule">FABULA FABULELOR</a> </li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://preparatorul.ning.com/" mce_href="http://preparatorul.ning.com/" title="Botanică, Mineralogie şi
Mineralurgie.">FLORI DE MINĂ ŞI FLORI</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://miracoluliubirii.blogspot.com/" mce_href="http://miracoluliubirii.blogspot.com/" title="Poezii de dragoste. Şi pentru
CODRUŢA. Savin BADEA">MIRACOLUL IUBIRII</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://sbadea.blogspot.com/" mce_href="http://sbadea.blogspot.com/" title="Roman total, interactiv.
Savin BADEA">OCHI ALBAŞTRI</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://neneamircea/" mce_href="http://neneamircea/">OLTENIADA – ing. Savin BADEA</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://ciombica.blogspot.com/" mce_href="http://ciombica.blogspot.com/" title="ORA SEXUALĂ OMUL – BĂRBATUL
ŞI FEMEIA – POSEDĂ SEX ŞI SEXUALITATE ÎNCĂ DE LA NAŞTERE, DAR NU ESTE
EDUCAT LA TIMP ŞI CORECT, SĂ ŞTIE CUM SĂ FACĂ DRAGOSTE DE CALITATE ŞI
SĂ PERPETUEZE MINUNATA SPECIE UMANĂ. ŞI ÎN ACEST DOMENIU NE TREBUIE O
SOCIETATE INTELIG">ORA SEXUALĂ</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://comunitate.ziare.com/utilizatori/savin-badea-3944/" mce_href="http://comunitate.ziare.com/utilizatori/savin-badea-3944/">Pagina lui Savin BADEA la ZIARE.COM</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://poianaluiiocan.ning.com/" mce_href="http://poianaluiiocan.ning.com/" title="Probleme şi soluţii politice">POIANA LUI IOCAN</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://savinbadea.ning.com/" mce_href="http://savinbadea.ning.com/" title="Literatură, Artă şi Culturâ,
Politică, Economie, Societate.">ROMÂNUL S-A NĂSCUT POET! Cenaclu literar-politic.</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://www.facebook.com/savin.badea?ref=profile" mce_href="http://www.facebook.com/savin.badea?ref=profile">Savin BADEA – facebook</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://foculviu.weblog.ro/" mce_href="http://foculviu.weblog.ro/">Savin BADEA – FOCUL VIU – Cenaclu de creaţie, inventică şi inovare</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://www.hi5.com/" mce_href="http://www.hi5.com/">Savin BADEA – hi5</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://savinnicolaebadea.weblog.ro/" mce_href="http://savinnicolaebadea.weblog.ro/">Savin BADEA – OCHI ALBASTRI – Timpul le rezolvă pe toate</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://picasaweb.google.com/home?source=bloggerpromo&gsessionid=0jNMZN-ncCNFTqCLXXotIw" mce_href="http://picasaweb.google.com/home?source=bloggerpromo&gsessionid=0jNMZN-ncCNFTqCLXXotIw">Savin BADEA – Picasa</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://picturaculoare.blogspot.com/" mce_href="http://picturaculoare.blogspot.com/" title="Desen, pictură, culoare.">Savin BADEA – ROGVAIV</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://sacobad.weblog.ro/" mce_href="http://sacobad.weblog.ro/">Savin BADEA – SOCIETATEA INTELIGENTA – "Norocu-i puţin şi lumea e multă" (I.L. CARAGIALE)</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://twitter.com/SavinBADEA" mce_href="http://twitter.com/SavinBADEA">Savin BADEA – twitter</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://sacobad.ning.com/" mce_href="http://sacobad.ning.com/" title="Politic, Social, Cultural,
Economic, Diverse, Poezie, Foto, Video, România">Savin BADEA: CANDIDEZ LA PREŞEDENŢIE – ŞCOALA ŞEFILOR DE STATE</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://versurilemele.beta.cabanova.com/#/POEMELE%20MELE%20-%20VERSURILE%20MELE" mce_href="http://versurilemele.beta.cabanova.com/#/POEMELE%20MELE%20-%20VERSURILE%20MELE" title="Experimental">Savin BADEA: POEMELE MELE – VERSURILE MELE</a></li>
<li style="text-align: center;"><a href="http://filonuldeaur.blogspot.com/" mce_href="http://filonuldeaur.blogspot.com/" title="Contribuţii originale">Versuri si eseuri: Savin BADEA – FILONUL DE AUR</a></li>
</ul>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-24698605365299935572010-05-22T14:33:00.001-07:002010-05-22T14:33:32.177-07:00Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-59824314660030453962010-04-30T10:47:00.000-07:002010-04-30T10:50:42.952-07:00Marian PAPAHAGI<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_shO7KBLtTdTAadc258ZTwoS6Iliyska79QQyCUq1TXHh9WmR1J9zPftGNdPrG_P6Msnia11AHLxejTX-YgbGjkOSE4FFEnt3oXHv_R9sM4iA8Zu4L8TUFDEv61oAK0nJ9q5WSkkGKI_J/s1600/447px-Papahagi.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_shO7KBLtTdTAadc258ZTwoS6Iliyska79QQyCUq1TXHh9WmR1J9zPftGNdPrG_P6Msnia11AHLxejTX-YgbGjkOSE4FFEnt3oXHv_R9sM4iA8Zu4L8TUFDEv61oAK0nJ9q5WSkkGKI_J/s640/447px-Papahagi.JPG" width="476" /></a></div><h1 class="firstHeading" id="firstHeading">Marian Papahagi</h1><h3 id="siteSub">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</h3><br />
<table class="infobox" style="font-size: 90%; width: 23em;"><tbody>
<tr><td colspan="2" style="font-size: larger; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgo5VH9WbO_vhfBFj_kR-BfuO2ByjKz2tj1pCNjLSPAQhKGBnoOYNNQq71Q0Z2vVs2rPasci-1XZdgTfX0g0H_u8r2HMN3zXrHJlt9Wy00EQj4RwZnFD5mhc4qhSB71Q6wFKSCe8ggPB6me/s1600/1.+Student+Roma,+1972.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgo5VH9WbO_vhfBFj_kR-BfuO2ByjKz2tj1pCNjLSPAQhKGBnoOYNNQq71Q0Z2vVs2rPasci-1XZdgTfX0g0H_u8r2HMN3zXrHJlt9Wy00EQj4RwZnFD5mhc4qhSB71Q6wFKSCe8ggPB6me/s640/1.+Student+Roma,+1972.jpg" width="425" /></a></div><br />
</td> </tr>
<tr> <td colspan="2" style="text-align: center;"><br />
</td> </tr>
<tr> <th style="text-align: right;">Naştere –</th> <td><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie" title="14
octombrie">14 octombrie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1948" title="1948">1948</a><br />
<a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu-V%C3%A2lcea" title="Râmnicu-Vâlcea">Râmnicu-Vâlcea</a></td> </tr>
<tr> <th style="text-align: right;">Deces –</th> <td><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/18_ianuarie" title="18
ianuarie">18 ianuarie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1999" title="1999">1999</a><br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a></td> </tr>
<tr> <th style="text-align: right;"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Profesie" title="Profesie">Profesiune</a> –</th> <td>critic literar, eseist</td> </tr>
<tr> <th style="text-align: right;"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C5%A3ionalitate" title="Naţionalitate">Naţionalitate</a> –</th> <td>română</td> </tr>
<tr> <th style="text-align: right;">Operă/e de debut –</th> <td><i>Exerciţii de lectură</i></td> </tr>
</tbody></table><b>Marian Papahagi</b> (n. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombrie" title="14 octombrie">14 octombrie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1948" title="1948">1948</a>, <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu-V%C3%A2lcea" title="Râmnicu-Vâlcea">Râmnicu-Vâlcea</a> – d. 18 ianuarie <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1999" title="1999">1999</a>, Roma) a fost un critic literar, eseist şi traducător român.<br />
<table class="toc" id="toc"><tbody>
<tr> <td><div id="toctitle"><h2>Cuprins</h2><span class="toctoggle">[<a class="internal" href="javascript:toggleToc()" id="togglelink">ascunde</a>]</span></div><ul><li class="toclevel-1 tocsection-1"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Biografie"><span class="tocnumber">1</span> <span class="toctext">Biografie</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-2"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Volume"><span class="tocnumber">2</span> <span class="toctext">Volume</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-3"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Volume_colective"><span class="tocnumber">3</span> <span class="toctext">Volume colective</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-4"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Traduceri"><span class="tocnumber">4</span> <span class="toctext">Traduceri</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-5"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Premii"><span class="tocnumber">5</span> <span class="toctext">Premii</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-6"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi#Leg.C4.83turi_externe"><span class="tocnumber">6</span> <span class="toctext">Legături externe</span></a></li>
</ul></td> </tr>
</tbody></table><script type="text/javascript">
//<![CDATA[
if (window.showTocToggle) { var tocShowText = "arată"; var tocHideText = "ascunde"; showTocToggle(); }
//]]>
</script> <br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=1" title="Modifică secţiunea: Biografie">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Biografie">Biografie</span></h2>Licenţiat al Facultăţii de Filologie al <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_%E2%80%9EBabe%C5%9F-Bolyai%E2%80%9D" title="Universitatea „Babeş-Bolyai”">Universităţii „Babeş-Bolyai”</a> din <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj" title="Cluj">Cluj</a> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1968" title="1968">1968</a>) şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1972" title="1972">1972</a>). Membru fondator al grupării „<a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Echinox_%28revista%29" title="Echinox
(revista)">Echinox</a>”. Doctor în litere „magna cum laude” în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a>. Doctor în filologie cu o temă de literatură italiană veche la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C5%9Fti" title="Universitatea din Bucureşti">Universitatea din Bucureşti</a> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1988" title="1988">1988</a>). Debut absolut cu critică literară în revista „Amfiteatru” (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1966" title="1966">1966</a>).<br />
După <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1990" title="1990">1990</a>, a fost prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj şi ministru adjunct al Învăţământului. A fost profesor de romanistică la Facultatea de Litere din Cluj şi profesor invitat la mai multe universităţi din Europa. În ultima perioada a vieţii, a fost director la „Accademia di Romania” din Roma.<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=2" title="Modifică secţiunea: Volume">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Volume">Volume</span></h2><ul><li><i>Exerciţii de lectură</i>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1966" title="1966">1966</a>; <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/2003" title="2003">2003</a></li>
<li><i>Eros şi utopie</i>, eseuri, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1980" title="1980">1980</a></li>
<li><i>Critica de atelier</i>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1983" title="1983">1983</a></li>
<li><i>Intelectualitate şi poezie</i>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1986" title="1986">1986</a></li>
<li><i>Cumpănă şi semn</i>, studii, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1991" title="1991">1991</a></li>
<li><i>Faţa şi reversul</i>, eseuri, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1993" title="1993">1993</a></li>
<li><i>Fragmente despre critică, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1994" title="1994">1994</a></i></li>
<li><i>Interpretări pe teme date, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1995" title="1995">1995</a></i></li>
<li><i>Raţiunea de a fi</i>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1999" title="1999">1999</a></li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=3" title="Modifică secţiunea: Volume colective">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Volume_colective">Volume colective</span></h2><ul><li><i>Scriitori români</i>, 1978</li>
<li><i>Dicţionarul scriitorilor români</i>, vol. I-IV, 1995-2002 (alături de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Zaciu" title="Mircea Zaciu">Mircea Zaciu</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Sasu" title="Aurel Sasu">Aurel Sasu</a>)</li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=4" title="Modifică secţiunea: Traduceri">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Traduceri">Traduceri</span></h2>Autori: Dante, Luigi Pareyson, Murilo Mendes, Luciana Stegagno Picchio, Eugenio Montale, Rosa Del Conte, Guido Morselli, Roland Barthes<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=5" title="Modifică secţiunea: Premii">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Premii">Premii</span></h2><ul><li>Premiul pentru debut al <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Scriitorilor" title="Uniunea
Scriitorilor">Uniunii Scriitorilor din România</a> (1976)</li>
<li>Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române (1980)</li>
<li>Premiul „Eugenio Montale” (1988)</li>
<li>Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române (1991)</li>
<li>Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor din România (1993)</li>
<li>Ordinul Francez „Palmes Academiques” (1994)</li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marian_Papahagi&action=edit&section=6" title="Modifică secţiunea: Legături externe">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Leg.C4.83turi_externe">Legături externe</span></h2><ul><li><a class="external text" href="http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/frame/detalii.php?autor=Marian%20PAPAHAGI" rel="nofollow">Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România</a></li>
<li>Sursa: Wikipedia </li>
</ul>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-36246864586777756342010-04-30T10:18:00.000-07:002010-04-30T10:25:30.531-07:00DC<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a class="title" href="http://www.calificativ.ro/Divina_Comedie___Comentariu_video-a22680.html" id="results_results__ctl1_title"><b>Divina Comedie</b> - Comentariu video</a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHnkP4HQboz-BNGGOKnnpj_s67Zx8kstjyUTX9EOCqJB85NbAZlpTXYSa_A6sbYa52fQUCpm93aTEDFmLm6RKBZ5auwzXMrFg5IcB5zdZvzi6VB_IzSWjxKPTqABbeZULDsNLfA4mPJKzR/s1600/1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="394" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHnkP4HQboz-BNGGOKnnpj_s67Zx8kstjyUTX9EOCqJB85NbAZlpTXYSa_A6sbYa52fQUCpm93aTEDFmLm6RKBZ5auwzXMrFg5IcB5zdZvzi6VB_IzSWjxKPTqABbeZULDsNLfA4mPJKzR/s640/1.jpg" width="640" /></a></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-54426435812113365272010-04-30T10:14:00.001-07:002010-04-30T10:14:43.547-07:00Divina Comedie<meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"></meta><meta content="Word.Document" name="ProgId"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Generator"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Originator"></meta><link href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDaiana%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><o:smarttagtype name="City" namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags"></o:smarttagtype><o:smarttagtype name="place" namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags"></o:smarttagtype><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
h1
{mso-style-next:Normal;
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
text-align:center;
text-indent:36.0pt;
mso-pagination:widow-orphan;
page-break-after:avoid;
mso-outline-level:1;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-font-kerning:0pt;
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;
mso-bidi-font-weight:normal;}
p.MsoHeader, li.MsoHeader, div.MsoHeader
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 8.0cm right 16.0cm;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
p.MsoFooter, li.MsoFooter, div.MsoFooter
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 8.0cm right 16.0cm;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
p.MsoTitle, li.MsoTitle, div.MsoTitle
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
text-align:center;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
mso-bidi-font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;
font-weight:bold;
mso-bidi-font-weight:normal;}
@page Section1
{size:595.3pt 841.9pt;
margin:1.0cm 63.7pt 1.0cm 70.9pt;
mso-header-margin:35.4pt;
mso-footer-margin:35.4pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style> <br />
<div class="MsoTitle"><b><span lang="EN-US">Divina Comedie</span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Opera lui Dante, în toată complexitatea şi valoarea ei, a constituit un reper chiar pentru contemporani, dacă luăm în considerare admiraţia pe care i-a mărturisit-o Boccaccio; </span>de-a lungul secolelor, de la Chaucer şi Chateaubriand, până la Miguel de Unamuno, toate marile spirite s-au întors către modelul dantesc. Cu toate că <i>Vita Nuova </i>este unanim cunoscută ca <span lang="EN-US">“cel mai nobil manifest al liricii italiene, cea mai desăvârşită expresie a dulcelui stil nou [</span>…<span lang="EN-US">], dar mai ales candida, ingenua poveste a iubirii lui Dante Aligheri pentru florentina Beatrice Portinari”, aşa cum confirmă Alexandru Balaci, numele lui Dante a devenit sinonim cu <i>Divina Comedie. </i><o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b> Scriitorul a început să-şi redacteze capodopera încă din 1307, înainte de anii exilului, şi ea a constituit opera capitală pe care Dante a dezvoltat-o până în ultima clipă a vieţii. Pornind de la principiile artei poetice medievale, conform cărora tragedia are un început vesel şi un deznodământ tragic, iar comedia, după o expoziţiune tristă, evoluează spre un final fericit, Dante şi-a intitulat lucrarea <i>Commedia</i>, dar Boccaccio i-a ataşat atributul de <span lang="EN-US">“divina”, pe care </span>posteritatea l-a preluat şi l-a consacrat. Acest statut nu este întâmplător, ci generat de faptul că lucrarea se constituie într-o autobiografie morală, o dramă a epocii, o lucrare de sinteză politică, o epopee şi, fireşte, un poem alegoric. <o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b> Formula care deschide călătoria imaginară a poetului prin ţinuturile morţii este un laitmotiv al literaturii medievale. În <span lang="EN-US">“amiaza vieţii”, Dante, cuprins de regretul de a se fi irosit după moartea Beatricei în plăcerile iluzorii ale vieţii, are o viziune care îi oferă un nou sens existenţial. Rătăcit într-o pădure întunecată, segerând labirintul interior din care cel ce s-a abătut de la “calea către creste” nu se mai poate salva, el este ameninţat de trei fiare – o panteră uşoară, o lupoaică “numai os şi piele” şi un leu “cu bot flămând” - , ale căror înţelesuri alegorice sunt lesne de descifrat: </span>necumpătarea, violenţa şi viclenia. Apariţia lui Vergilius, <span lang="EN-US">“poet divin, lumină fără moarte”, alungă pe moment temerile celui rătăcit, poetul latin invitându-l pe urmaşul său într-o călătorie, de care florentinul nu se simte demn, prin Purgatoriu, Infern şi Paradis. Vergilius îi mărturiseşte însă că este trimis de “o doamnă blândă-n fapte”, “domniţă a virtuţii”, Beatrice, care simbolizează iubirea pură, şi Dante se lasă cuprins de dorul ei şi porneşte la drum alături de umbra ilustrului său înaintaş. <o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="EN-US"> Călătoria este proiectată în trei mari cărţi (<i>Infernul, Purgatoriul </i>şi <i>Paradusul</i>), fiecare dintre acestea articulată pe câte treizeci şi trei de cânturi, la care se adaugă prologul. Cele o sută de cânturi, organizarea lor în treţine şi încheierea fiecăreia dintre cele trei cantice prin cuvântul “stele” confirmă idealul renascentist al perfecţiunii şi al simetriei spre care aspira Dante. În sprijinul aceleiaşi idei, critica literară a interpretat şi structura părţilor poemului, căci numerele simbolice trei, nouă şi zece reprezintă osatura întregului text. Infernul cuprinde zece părţi, o câmpie întunecată şi nouă ceruri, Purgatoriul grupează alte zece spaţii simbolice, ţărâmul mării, coasta muntelui, cele nouă ceruri mobile şi un cer fix, Empireul.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="EN-US"> Pătruzând în Infern, Dante este orbit de un fulger şi este purtat în Limb, unde sunt adunate sufletele copiilor morţi înainte de Cristos şi ale virtuoşilor din antichitate, între care el îi recunoaşte pe Homer, Horatius şi Ovidius; </span>după întâlnirea cu Minos, judecătorul Infernului, călătorii o zăresc printre cei ce au păcătuit din dragoste pe Francesca da Rimini, care le istoriceşte nefericita ei poveste. Poetul şi călăuza sa îşi continuă călătoria prin cercurile unde îşi ispăşesc păcatele lacomii, zgârciţii, şi risipitorii, mânioşii, semeţii şi invidioşii, ereticii, tâlharii, linguşitorii şi trădătorii, violenţii, sinucigaşii, cămătarii, hoţii, ipocriţii etc. Fiecare popas îi prilejuieşte poetului întâlniri semnificative cu umbrele unor personaltăţi ale antichităţii sau cu unii dintre contemporanii săi, iar istorisirile acestora, precum şi pedepsele pe care le ispăşesc au rolul de a trimite spre descifrarea sensurilor alegorice ale lucrării. <o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b> Fascinaţia acestei prime călătorii vine şi din impresia de viaţă adevărată ce se degajă din descrieri, personajele surprinse de Dante ducând cu ele şi după moarte păcatul pentru care au fost aruncate în Infern. Francesca da Rimini şi Paolo Malatesta îşi trăiesc mai departe iubirea interzisă, în ciuda chinurilor la care sunt supuşi, hoţul Ciampolo di Navarra îi păcăleşte pe draci printr-un şiretlic, iar contele Ugolino şi arhiepiscopul Ruggieri îşi continuă ura şi dincolo de graniţele terestre, rozând întru veşnicie unul din craniul celuilalt. Ieşind “către lumini şi stele”, Dante părăseşte Infernul, cutremurat de cele văzute, şi se îndreaptă spre Purgatoriu, după ce se încinge cu stuful umilinţei şi-şi spală obrazul de negurile Infernului, pentru a putea pătrunde pe tărâmul celor care au conştiinţa justiţiei divine, se căiesc de păcatele săvărşite şi aşteaptă iertarea. Aici el îi va întâlni pe rând pe cei ce s-au căit prea târziu, pe delăsători, pe trufaşi şi invidioşi, pe nepăsători, zgârciţi, lacomi, desfrânaţi, cu toţi căindu-se pentru păcatele lor şi ascultând pilde de iubire, generozitate, cumpătare ori castitate.<o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b> <span lang="EN-US">În Cântul XXX, poetul este surprins de apariţia iubitei Beatrice care îi va lua locul lui Vergilius pentru a-l călăuzi prin Paradis. Poetul însuşi se căieşte acum pentru decăderea lui morală şi primeşte mustrările Beatricei, apoi, purificat în unda sclipitoare, porneşte “</span>curat şi dornic de-a urca la stele<span lang="EN-US">”.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="EN-US"> Spre deosebire de atmosfera dramatică a Infernului, în care se aud gemetele şi ţipetele celor pedepsiţi, iar poetul asistă neputincios la zvârcolirile lor, Purgatoril este dominat de calm, linişte, împăcare şi speranţă. Duhurile întâlnite aici au superioritatea morlă a căinţei, aşa cum mărturiseşte Guido Guinizelli, întemeietorul şcolii “</span>dulcelui stil nou<span lang="EN-US">” : “</span>… şi sunt aici, căci m-am căit în moarte<span lang="EN-US">”. Cantina <i>Purgatoriului</i> se defineşte prin lirism, poetul italian exprimându-şi</span> aici toată adâncimea credinţei sale în valorile umanităţii, ceea ce îl determină pe Miguel de Unamuno să exclame<span lang="EN-US">:</span><span lang="EN-US"> </span><span lang="EN-US">“Din adâncul acestei nelinişti, din abisul sentimentului moralităţii noastre, ieşim la lumina unui alt cer, cum din adâncul Infernului a ieşit Dante să revadă stelele…”.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="EN-US"> Intrarea în Paradis se face o dată cu invocaţia lui Apollo, zeul artei, căruia poetul îi cere sprijinul pentru a putea reda în versuri toată strălucirea fascinantă a sferelor cereşti. <o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="EN-US"> Alături de Beatrice, poetul urcă în cerul Lunii, în cerul lui Mercur, unde împăratul Iustinian îi prezintă în termeni alegorici istoria Imperiului Roman, călătoreşte apoi în cerul Venerei, spre sufletele care au trăit iubirea profundă, spre cerul Soarelui, unde îl întâlneşte pe Toma d’</span>Aquino, şi spre cerul lui Marte, alături de luptătorii pentru credinţa în Cristos. Întâlnirea cu strămoşul său, Cacciaguida, îi prilejuieşte lui Dante o evocare a trecutorului florentin, dar îi confirmă şi viitorul său strălucit, semn al conştiinţei propriei valori. În cerul lui Jupiter, el are prilejul să-i întâlnească pe marii suverani, în cerul lui Saturn vede duhurile contemplative, apoi, în cerul înstelat, are revelaţia triumfului lui Cristos şi primeşte binecuvântarea Sfântului Petru. În discuţiile filosofice cu Sfântul Iacob şi Sântul Ioan, Dante abordează problemele dragostei şi speranţei. <o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b>Ultima treaptă a Paradisului este Empireul, unde, la rugăciunea Sfântului Bernard, Fecioara îi prilejuieşte lui Dante contemplarea Treimii. Un ultim fulger de lumină străpunge însă mintea acestuia şi îl aduce în real, pentru a rosti cuvintele prin care se încheie poemul, respectând simetria cu finalurile canticelor anterioare<span lang="EN-US">:<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">“Mai mult să spun nu-s vrednic prin cuvinte<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">căci vrerii </span><st1:city><st1:place><span lang="EN-US">Sale</span></st1:place></st1:city><span lang="EN-US"> potrivind pe-a mele,<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">asemeni roţii mă-mpingea-nainte<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">iubirea ce roteşte sori şi stele”.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Descrierea Paradisului este un adevărat poem al lumii şi al frumuseţii, căci, aşa cum observa istoricul literaturii italiene, Francesco de Sanctis, “din toate formele aici nu rămâne decât lumina, din toate afectele, nimic altceva decât iubirea, din toate sentimentele, nimic altceva decât beatitudinea, din toate actele, nimic altceva decât contemplaţia”.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Idealul perfecţiunii pe care l-a împrăştiat întreaga Renaştere este influenţat în cea mai deplină măsură de <i>Divina Comedie</i> a lui Dante. Structura poemului ţine de o arhitectură grandioasă, poetul organizând în simetrie cele trei cantice, precum şi cânturile ce le compun. Complexitatea lucrării este generată şi de multitudinea de sensuri pe care ea le propune şi pe care Dante însuşi le anunţă încă de la apariţia operei sale. Un prim sens este cel literal, potrivit căruia poetul călătoreşte în anul 1300, vreme de şapte zile. Din el rezultă însă imediat sensul alegoric, reperabil chiar din primul cânt, atunci cînd eroul este atacat de trei fiare, simbolizând lăcomia, violenţa şi viclenia. Călătoria este una simbolică, de purificare, mai întâi prin raţiune, întruchipată de Vergilius, apoi prin iubire, a cărei exponentă este Beatrice. De aici rezultă un profund sens moral, căci exemplul lui Dante este oferit întregi umanităţi. Epoca istorică evocată, sângerosul ev mediu, ar putea permite şi receptarea unui suprasens, acela al ieşirii din frământata contemporaneitate a lui Dante, pentru a revigora vechiul Imperiu Roman, în toată gloria pe care o evocă personajele <i>Comediei</i>. <o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Din acest punct de vedere, lucrarea, în care se recunosc descrieri ale mediului florentin, ale moravurilor vremii, analizate ale situaţiei politice, evocări ale unor personalităţi exemplare, dar şi configuări ale teoriilor ştiinţifice vehiculate în epocă, privind poziţia planetelor în Univers, este o sinteză a culturii şi literaturii medievale. Evocarea vechii Florenţe în opoziţie cu cea contemporană este pentru Dante un prilej de a-şi afirma patriotismul vibrant, de altfel una din coordonatele morale ale cărţii. Alexandru Balaci afirma:</span><span lang="EN-US"> </span><span lang="EN-US">“Contemporanietatea sa şi Florenţa sunt temele centrale, axele în jurul cărora se rotesc toate cânturile poemei. Prezentul, Italia, contemporanii şi Florenţa, patria nerecunoscătoare, dar întotdeauna iubită, toate aceste elemente sunt puternic înrădăcinate în mintea şi sufletul poetului, care le poartă cu el în imaginara sa călătorie, în tenebrele Infernului, în cântecele Purgatoriului ori în strălucirea Paradisului”.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Arta dantescă a fost şi ea, alături de celelalte note de valoare, un motiv pentru care secolele nu au putut aşterne umbra peste capodoperă. Stăpân peste arta compoziţiei, poetul îşi organizează edificiul artistic într-o uimitoare impresie de viaţă. Succesiunea dinamică, dar echilibrată a planurilor compoziţionale, puterea de a concentra esenţialul în tablouri memoriabile, gama largă a mijloacelor plastice la care apelează poetul, de la tonurile sumbre ale Infernului la cele luminoase ale Paradisului, precum şi versul fluid şi muzicalitatea limbii literare italiene care se întemeiază prin Dante, toate acestea se reunesc sub semnul unei valori indiscutabile şi, în ordinea marilor capodopere, unice. <o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Ivită într-un timp în care omul era schematizat şi supus dogmelor, <i>Divina Comedie</i> prefigurează cuceririle Renaşterii, propunând un om stăpânit de pasiuni, de dureri, de aspitaţii care îl ajută să depăşească ameninţarea morţii. Cu toate că a fost poetul lumii de umbre, Dante afirma triumful vieţii în eternitate, prin raţiune şi iubire, triumful adevărului şi al dreptăţii, nu numai asupra cetăţii medievale, ci asupra întregului cer înstelat, spre care cititorii lui Dante îşi ridică, invariabil, privirile. <o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><h1><b><span lang="EN-US">Influenţa asupra literaturii române</span></b></h1><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Ea însăşi întemeiată pe tradiţiile antichităţii şi ale evului mediu, nutrită din sevele literaturii latine pe care poetul a cunoscut-o şi a preţuit-o, <i>Divina Comedie</i> a devenit de-a lungul timpului reperul umaniştilor, dar şi al modernilor care au regăsit în ea propriile valori.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">Fără a se regăsi la un anume scriitor sau într-o anumită operă literară, capodopera italiană a impresiponat cultura română prin marii ei susţinători, care au oferit cititorului, prin comentariul lor pertinent, perspectiva reală asupra acestui mare poet. Preocupările lui Coşbuc, Tudor Vianu sau Alexandru Balaci pentru opera dantescă au confirmat afinitatea culturii noastre pentru sora întru latinitate, atât de strălucit sintetizează în personalitatea lui Dante Alighieri.<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><h1><b><span lang="EN-US">Aprecieri critice</span></b></h1><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">“</span>Florenţa, în cazul său, nu e un loc unde se săvârşesc acte absolute, ci expresia durersoasă a unei experienţe existenţiale ce se desfăşoară în întregime pe firul lentei şi inexorabilei curgeri a timpului, pe eroziunea valorilor considerate absolute şi de neînlocuit.<span lang="EN-US">”<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 36pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US"> (D’A</span>rco Silvio Avalle<span lang="EN-US">)<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US">“</span>Spectacolul care i se înfăţişează poetului străbătând cele trei lumi de dincolo (metaforă a propriei sale situaţii morale – şi a întregii omeniri – în realitatea ei, apoi în perspectiva necesităţii şi posibilităţii ei de îndreptare, de înălţare şi de salvare) demonstrează că personalitatea umană, înzestrată cu lumina raţiunii şi cu puterile liberului arbitru, îşi poate dirija destinul, sustrăgându-se de sub puterea nocivă a patimilor, spre a câştiga astfel demnitate umană, echilibru şi armonie.<span lang="EN-US">”<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b><span lang="EN-US"> (Ovidiu Dr</span>î<span lang="EN-US">mba)<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 6cm;"><b><span lang="EN-US">Bibliografie</span></b><b><span lang="EN-US">: “Compendiu de Litera</span>tură Universală pentru bacalaureat<span lang="EN-US">”<o:p></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 6cm;"><b><span lang="EN-US">Autori</span></b><b><span lang="EN-US">: Mona</span> Coţofan şi Liliana Balan<o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 6cm;"><b>Editura</b><b><span lang="EN-US">: </span>Polirom<o:p></o:p></b></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 6cm;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 6cm;"><span lang="EN-US"><b>Referat realizat de <u>Dark Angel</u></b> <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"></meta><meta content="Word.Document" name="ProgId"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Generator"></meta><meta content="Microsoft Word 10" name="Originator"></meta><link href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CDaiana%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><o:smarttagtype name="City" namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags"></o:smarttagtype><o:smarttagtype name="place" namespaceuri="urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags"></o:smarttagtype><style>
<!--
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
h1
{mso-style-next:Normal;
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
text-align:center;
text-indent:36.0pt;
mso-pagination:widow-orphan;
page-break-after:avoid;
mso-outline-level:1;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-font-kerning:0pt;
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;
mso-bidi-font-weight:normal;}
p.MsoHeader, li.MsoHeader, div.MsoHeader
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 8.0cm right 16.0cm;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
p.MsoFooter, li.MsoFooter, div.MsoFooter
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 8.0cm right 16.0cm;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:RU;
mso-fareast-language:EN-US;}
p.MsoTitle, li.MsoTitle, div.MsoTitle
{margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
text-align:center;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
mso-bidi-font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:EN-US;
mso-fareast-language:EN-US;
font-weight:bold;
mso-bidi-font-weight:normal;}
@page Section1
{size:595.3pt 841.9pt;
margin:1.0cm 63.7pt 1.0cm 70.9pt;
mso-header-margin:35.4pt;
mso-footer-margin:35.4pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-76021503539836947042010-04-30T10:08:00.000-07:002010-04-30T10:09:08.162-07:00DANTE ALIGHIERI<h1 class="firstHeading" id="firstHeading">Dante Alighieri</h1><h3 id="siteSub">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</h3><div id="jump-to-nav">Salt la: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#column-one">Navigare</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#searchInput">căutare</a></div><div class="thumb tright"><div class="thumbinner" style="width: 202px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante_alighieri.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="259" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a0/Dante_alighieri.jpg/200px-Dante_alighieri.jpg" width="200" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante_alighieri.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Dante Alighieri</i></div></div></div><b>Dante Alighieri</b> (*<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/29_mai" title="29 mai">29 mai</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1265" title="1265">1265</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a> - †<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/14_septembrie" title="14
septembrie">14 septembrie</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1321" title="1321">1321</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a>), <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Poet" title="Poet">poet</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofie" title="Filozofie">filozof</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia" title="Italia">italian</a>, om politic <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">florentin</a>, cel mai mare scriitor <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa" title="Europa">european</a> din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu" title="Evul Mediu">Evul Mediu</a>. Autor al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie"><i>"Divinei Comedii"</i></a>, capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, <i>Sommo Poeta</i> ("poet în cel mai înalt grad").<br />
<i>"Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav şi liniştit. Avea o faţă lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru şi des, totdeauna cu o căutătură melancolică şi gânditoare"</i> (<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni
Boccaccio">Giovanni Boccaccio</a>, <i>Trattatello in laude di Dante</i>).<br />
<table class="toc" id="toc"><tbody>
<tr> <td><div id="toctitle"><h2>Cuprins</h2><span class="toctoggle">[<a class="internal" href="javascript:toggleToc()" id="togglelink">ascunde</a>]</span></div><ul><li class="toclevel-1 tocsection-1"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Biografia"><span class="tocnumber">1</span> <span class="toctext">Biografia</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-2"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Opera"><span class="tocnumber">2</span> <span class="toctext">Opera</span></a> <br />
<ul><li class="toclevel-2 tocsection-3"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#.22Vita_Nuova.22"><span class="tocnumber">2.1</span> <span class="toctext">"Vita Nuova"</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-4"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#.22Le_Rime.22"><span class="tocnumber">2.2</span> <span class="toctext">"Le Rime"</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-5"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#.22Divina_Commedia.22"><span class="tocnumber">2.3</span> <span class="toctext">"Divina Commedia"</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-6"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Opere_filozofice_.C5.9Fi_politice"><span class="tocnumber">2.4</span> <span class="toctext">Opere filozofice şi politice</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-7"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Dante_.E2.80.93_repere_bibliografice"><span class="tocnumber">2.5</span> <span class="toctext">Dante – repere bibliografice</span></a></li>
</ul></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-8"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Dante_.C3.AEn_rom.C3.A2ne.C5.9Fte_.28online.29"><span class="tocnumber">3</span> <span class="toctext">Dante în româneşte (online)</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-9"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Despre_Dante_Alighieri_.C3.AEn_rom.C3.A2ne.C5.9Fte"><span class="tocnumber">4</span> <span class="toctext">Despre Dante Alighieri în româneşte</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-10"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri#Leg.C4.83turi_externe"><span class="tocnumber">5</span> <span class="toctext">Legături externe</span></a></li>
</ul></td> </tr>
</tbody></table><script type="text/javascript">
//<![CDATA[
if (window.showTocToggle) { var tocShowText = "arată"; var tocHideText = "ascunde"; showTocToggle(); }
//]]>
</script> <br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=1" title="Modifică secţiunea: Biografia">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Biografia">Biografia</span></h2>Viaţa lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a>. În acea perioadă, Florenţa era pe cale să devină oraşul cel mai important şi puternic din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> centrală. Începând din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1250" title="1250">1250</a>, un guvern comunal compus din burghezi şi meseriaşi înlătură supremaţia nobilimii şi, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerţului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorităţii temporale a papei, şi "Ghibellini", partizani ai primatului politic al împăraţilor germani ai <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman_de_Na%C5%A3iune_German%C4%83" title="Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană">"Sfântului Imperiu Roman"</a>, se transformă într-un război între nobili şi burghezie. La naşterea lui Dante, după îndepărtarea Guelfilor, Florenţa se găsea în puterea Ghibellinilor. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1266" title="1266">1266</a>, Guelfii revin la putere şi Ghibellinii sunt expulzaţi din oraş. La rândul lor, Guelfii se divid în două fracţiuni: "bianchi" (albii) - care încercau să limiteze hegemonia papei - şi "neri" (negrii).<br />
Dante se naşte la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a> pe <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/14_mai" title="14 mai">14 mai</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1265" title="1265">1265</a> într-o familie din mica nobilime, tatăl - Alighiero di Bellincione - se ocupa cu negustoria. Mama - Gabriella degli Abati - i-a murit în copilărie şi tatăl atunci când Dante avea 17 ani. Cel mai semnificativ eveniment al tinereţii, după cum singur spune în opera sa <i>"La Vita Nuova"</i>, este întâlnirea în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1274" title="1274">1274</a> cu Beatrice (nobila florentină Bice di Folco Portinari), pe care o vede în numai trei ocazii, fără să fi avut oportunitatea de a-i vorbi vreodată. Îndrăgostit de ea până la adoraţie, Beatrice devine simbolul angelic al <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Har" title="Har">graţiei divine</a>, pe care o va cânta exaltat în <i>"La Vita Nuova"</i> şi mai târziu în <i>"Divina Commedia"</i>.<br />
Se cunoaşte puţin despre educaţia primită, dar creaţiile sale scot în evidenţă o erudiţie deosebită pentru timpurile sale. A fost profund impresionat de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofie" title="Filozofie">filozofia</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83" title="Retorică">retorica</a> lui <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Brunetto_Latini&action=edit&redlink=1" title="Brunetto Latini — pagină inexistentă">Brunetto Latini</a>, care apare ca figură importantă în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie">"Divina Comedie"</a>. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a>, audiază prelegerile de filozofie şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Teologie" title="Teologie">teologie</a> la şcolile franciscane (pe lîngă biserica <i>Santa Croce</i>) şi dominicane (la biserica <i>Santa Maria Novella</i>), studiind mai ales pe <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotel" title="Aristotel">Aristotel</a> şi pe <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_d%27Aquino" title="Toma d'Aquino">Toma d'Aquino</a> . Se ştie că în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1285" title="1285">1285</a> Dante se afla în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bologna" title="Bologna">Bologna</a> şi este foarte probabil să fi studiat la vestita Universitate din acest oraş.<br />
<div class="thumb tright"><div class="thumbinner" style="width: 182px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante06.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="269" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/0/04/Dante06.jpg/180px-Dante06.jpg" width="180" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante06.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Dante Alighieri</i> - portret de Sandro Botticelli</div></div></div>La vârsta de 20 de ani se căsătoreşte cu cu Gemma Di Manetto Donati, aparţinând unei ramuri secundare a unei mari familii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni şi Antonia.<br />
În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1292" title="1292">1292</a>, doi ani după moartea Beatricei în urma unor complicaţii <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Puerperiu" title="Puerperiu">puerperale</a>, Dante începe să scrie <i>"La Vita Nuova"</i>. În acelaşi timp se angajează în viaţa politică turbulentă din acel timp, imaginând în persoana împăratului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" title="Sfântul Imperiu Roman">"Sfântului Imperiu Roman"</a> mitul unei posibile unităţi politice. Totuşi, în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1293" title="1293">1293</a>, în urma unui decret prin care nobilii erau excluşi de la orice activitate politică, Dante este constrâns să se dedice numai creaţiei literare. Doi ani mai târziu, acest decret este abolit, cu condiţia ca persoana interesată să facă parte dintr-o corporaţie artizanală. Dante se înscrie în corporaţia medicilor şi farmaciştilor, şi în cea a bibliotecarilor, cu menţiunea de "poet". Se afiliază fracţiunii "Guelfilor albi", care se opuneau influenţei papei Bonifaciu al VIII-lea Caetani. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1295" title="1295">1295</a> este trimis în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/San_Gimignano" title="San Gimignano">San Gimignano</a> cu o misiune diplomatică iar în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1300" title="1300">1300</a> este ales ca <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrat" title="Magistrat">magistrat</a>, unul din cei şase "Priori" - supraveghetori ai puterii executive care alcătuia <i>"Signoria"</i>. La îndemnul lui Dante, liderii grupurilor antagoniste - "albii" şi "negrii" - din rândul Guelfilor, au fost exilaţi pentru a se menţine liniştea în oraş. În timp ce Dante se găsea la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma" title="Roma">Roma</a>, chemat de papa Bonifaciu VIII, fracţiunea "negrilor" preia puterea politică în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a>, lui Dante i se interzice prezenţa în oraş şi este condamnat la o amendă drastică. Neavând suma necesară, este condamnat la moarte dacă se va întoarce vreodată în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a>. Convins că a fost înşelat, Dante va rezerva un loc special papei Bonifaciu VIII într-unul din cercurile "Infernului" din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie">"Divina Comedie"</a>.<br />
Cu anul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1304" title="1304">1304</a> începe pentru Dante un lung exil, el nu se va mai întoarce niciodată la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a>. Petrece cea mai mare parte a exilului la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Verona" title="Verona">Verona</a>, în anii <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1307" title="1307">1307</a>-<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1309" title="1309">1309</a> la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris" title="Paris">Paris</a>, iar mai târziu la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a>. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1310" title="1310">1310</a>, speranţele politice ale lui Dante au fost trezite de sosirea în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia" title="Italia">Italia</a> a împăratului Henric al VII-lea de Luxemburg, în care vedea rezolvarea rivalităţilor dintre oraşele italiene. Dar moartea bruscă a lui Henric în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1313" title="1313">1313</a> la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Siena" title="Siena">Siena</a> întrerupe restaurarea puterii imperiale. În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1316" title="1316">1316</a>, conducerea oraşului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a> îl invită să se întoarcă din exil, dar condiţiile umilitoare erau aceleaşi ca pentru un infractor iertat. Dante resipnge cu demnitate invitaţia, spunând că nu se va întoarce decât dacă i se va restabili în întregime onoarea (<i>"senza onore e dignità di Dante....a Firenze non entrerò mai"</i>). În <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1319" title="1319">1319</a> Dante este invitat la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a> de către Guido Novello da Polenta, conducătorul oraşului. Doi ani mai târziu, este trimis ca ambasador la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C5%A3ia" title="Veneţia">Veneţia</a>. În timpul călătoriei de întoacere, suferă un atac de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Malarie" title="Malarie">malarie</a> şi moare în noaptea de 23/24 septembrie <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1321" title="1321">1321</a> la <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ravenna" title="Ravenna">Ravenna</a>, unde se găseşte şi astăzi mormîntul său, deşi florentinii i-au păstrat un loc special în biserica <i>Santa Croce</i>.<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=2" title="Modifică secţiunea: Opera">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Opera">Opera</span></h2>Dante este ultimul mare exponent al culturii medievale, care - în generaţia următoare cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarca" title="Francesco
Petrarca">Petrarca</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni
Boccaccio">Boccaccio</a> - va face trecerea spre <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Umanism" title="Umanism">umanismul</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterea" title="Renaşterea">renaşterii</a>. Împreună cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Guido_Cavalcanti" title="Guido
Cavalcanti">Guido Cavalcanti</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lapo_Gianni&action=edit&redlink=1" title="Lapo Gianni — pagină inexistentă">Lapo Gianni</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cino_da_Pistoia" title="Cino da
Pistoia">Cino da Pistoia</a> şi <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Brunetto_Latini&action=edit&redlink=1" title="Brunetto Latini — pagină inexistentă">Brunetto Latini</a> devine principalul animator al noului stil literar, <i>"Dolce Stil Novo"</i>. Spiritualitatea lui Dante este impregnată de misticismul caracteristic epocii istorice, după care providenţa este determinantă pentru evenimentele din viaţa oamenilor, pe calea ce duce la mântuire.<br />
<h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=3" title="Modifică secţiunea: "Vita Nuova"">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id=".22Vita_Nuova.22"><i>"Vita Nuova"</i></span></h3>Prima operă importantă a lui Dante, <i>"Vita Nuova"</i> ("Viaţa nouă"), a fost scrisă între <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1292" title="1292">1292</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1293" title="1293">1293</a>, la scurt timp după moartea Beatricei. Sensul titlului trebuie căutat în <i>reînnoirea vitală</i> a poetului după întâlnirea cu fiinţa iubită. Volumul conţine 31 <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sonet" title="Sonet">sonete</a> şi "canzoni" reunite prin intermediul a 42 de comentarii în proză. În această operă este ilustrată marea iubire ideală a lui Dante pentru Beatrice, amintirea primei întâlniri, previziunea morţii sale şi propria sa relevaţie spirituală susţinută de intensitatea sentimentelor. Dante atribuie experienţei afective o funcţie simbolică de cunoaştere, în afara celei alegorice. <i>"Vita Nuova"</i> este una din cele mai valoroase realizări literare europene din punct de vedere al versificaţiei.<br />
<h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=4" title="Modifică secţiunea: "Le Rime"">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id=".22Le_Rime.22"><i>"Le Rime"</i></span></h3>În această culegere de versuri sunt reunite poezii din tinereţe, o grupare de <i>"rime pietrose"</i> dedicate unei femei cu numele "Pietra", datorită lipsei sale de sensibilitate, în fine un ultim capitol cu poezii pe teme filozofice, în formă de dialoguri cu personaje alegorice, denumite "Justiţia Divină", "Justiţia Umană" şi "Legea".<br />
<div class="thumb tright"><div class="thumbinner" style="width: 262px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante05.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="211" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/98/Dante05.jpg/260px-Dante05.jpg" width="260" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante05.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Dante cu <i>"Divina Commedia"</i> în apropierea intrării în Infern, privind spre Florenţa. În fund cele şapte trepte ale Purgatoriului. Frescă de Domenico di Michelino (1465) în biserica <i>Santa Maria del Fiore</i>, Florenţa</div></div></div><h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=5" title="Modifică secţiunea: "Divina Commedia"">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id=".22Divina_Commedia.22"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie"><i>"Divina Commedia"</i></a></span></h3>(vezi şi articolul mai extins: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie">Divina Comedie</a>)<br />
Capodopera lui Dante, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina
Comedie"><i>"Divina Commedia"</i></a>, alegorie în versuri de o precizie şi forţă dramatică deosebită, a fost începută probabil în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1306" title="1306">1306</a> şi terminată cu puţin timp înainte de a muri. Titlul iniţial dat de autor a fost <i>"Comedia"</i>, adjectivul "divina", folosit de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni
Boccaccio">Boccaccio</a> în lucrarea <i>Trattatello in laude di Dante</i>, apare pentru prima dată într-o ediţie din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1555" title="1555">1555</a>. Împărţită în trei secţiuni (<i>"Inferno"</i>, <i>"Purgatorio"</i>, <i>"Paradiso"</i>), în operă este descrisă o călătorie imaginară în cele trei compartimente ale lumii de după moarte, în care poetul se întâlneşte cu personaje mitologice, istorice sau comtemporane lui. Fiecare personaj este reprezentantul unei virtuţi sau al unui viciu, situarea în una din cele trei lumi fiind simbolică, ca răsplată sau pedeapsă, adesea şi după criterii subiective (poetul îi întâlneşte în Infern pe adversarii lui). Dante este călăuzit prin Infern şi Purgatoriu de către poetul <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgiliu" title="Virgiliu">Virgiliu</a>, simbol al înţelepciunii. Beatrice - fiinţa pe care a adorat-o - fiind instrumentul voinţei divine îl ajută să găsească drumul spre Paradis - acolo unde înţelege că <i>iubirea mişcă sori şi stele</i> (<i>l’amor che muove il sole e l’altre stelle</i>). Fiecare secţiune cuprinde 33 de cântece, cu excepţia primei, care are un cântec în plus servind ca introducere. Poemul este scris în "terţete" (<i>terza rima</i>).<br />
Opera oferă o sinteză a opiniilor filozofice, ştiinţifice şi politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral şi mistic. Dincolo de sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei creştine medievale. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" title="Divina Comedie"><i>"Divina Commedia"</i></a> este alegoria purificării sufletului şi dobândirii liniştei interioare prin înţelepciune şi dragoste.<br />
<div class="thumb tleft"><div class="thumbinner" style="width: 182px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante07.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="353" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/e/eb/Dante07.jpg/180px-Dante07.jpg" width="180" /></a> <br />
<div class="thumbcaption"><div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante07.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div>Statuia lui Dante la <i>Galleria degli Uffizi</i>, Florenţa</div></div></div><h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=6" title="Modifică secţiunea: Opere filozofice şi politice">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Opere_filozofice_.C5.9Fi_politice">Opere filozofice şi politice</span></h3><ul><li><i>"Il Convivio"</i> ("Banchetul", <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1304" title="1304">1304</a>-<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1307" title="1307">1307</a>) a fost proiectat ca o prezentare în 15 volume a cunoştinţelor vremii. Prima carte ar fi fost introducerea iar celelalte 14 ar fi cuprins comentarii detaliate, dar, din păcate, numai primele patru volume au fost terminate. Dante alege <i>"il volgare"</i> (vezi: <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_italian%C4%83" title="Literatură italiană">Literatură italiană</a>), pentru prima dată folosit într-o operă culturală în locul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba
latină">limbii latine</a>.</li>
</ul><ul><li><i>"De vulgari eloquentia"</i> ("Cu privire la vorbirea comună", <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1303" title="1303">1303</a>-<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1305" title="1305">1305</a>) este un tratat în limba latină de analiză a diverselor stiluri lingvistice şi literare, proiectat în patru cărţi, după obiceiul retoricii medievale. Dante încearcă să stabilească criterii sigure de bună folosire a limbii italiene scrise şi dedică un capitol criticii poeziei italiene. Opera este întreruptă la capitolul XIV al cărţii a doua.</li>
</ul><ul><li><i>"De Monarchia"</i> ("Despre monarhie", <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1311" title="1311">1311</a>-<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1313" title="1313">1313</a>) tratat politic în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" title="Limba latină">latină</a>, scris probabil când împăratul Henric VII se afla în Italia, este o expunere a filozofiei politice a lui Dante, incluzând necesitatea unei structuri multinaţionale a "Sfântului Imperiu Roman", cu o separare completă a bisericii de stat.</li>
</ul><h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=7" title="Modifică secţiunea: Dante – repere bibliografice">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Dante_.E2.80.93_repere_bibliografice">Dante – repere bibliografice</span></h3><ul><li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. [I.] Infernul</i>, traducţiune de Maria P. Chiţiu, Craiova, 1883 (traducere nerimată).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. II. Purgatoriul</i>, traducţiune de Maria P. Chiţiu, Craiova, 1888 (traducere nerimată).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, traducere în versuri de N. Gane, Editura Librăriei Nouă Iliescu, Grossu & Comp., Iaşi, 1906.</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, traducere de G. Coşbuc, ediţie îngrijită şi comentată de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, f. a. [1924]. Cf. şi G. Coşbuc, <i>Opere, VII. Traduceri, Dante, Divina Comedie, 1. Infernul</i>, ediţie critică de Gh. Chivu, prefaţă şi comentarii de Alexandru Duţu, Editura Minerva, Bucureşti, 1985.</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Purgatoriul</i>, traducere de G. Coşbuc, ediţie îngrijită şi comentată de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, f. a. [1927].</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Paradisul</i>, traducere de G. Coşbuc, ediţie îngrijită şi comentată de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, f. a. [1932].</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac_Constantinescu" title="Mac Constantinescu">Mac Constantinescu</a>, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1932 (traducere în proză).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Purgatoriul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1933 (traducere în proză).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Paradisul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Românesc, Craiova, 1934 (traducere în proză).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, în româneşte de Eta Boeriu, note şi comentarii de Alexandru Duţu şi Titus Pîrvulescu, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1965 (numeroase reeditări).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Opere minore</i>, traduceri de Francisca Băltăceanu, Titus Bărbulescu, Oana Busuioceanu, Virgil Cândea, Petru Creţia, Ştefan Aug. Doinaş, Sandu Mihai Lăzărescu, Elena Nasta, Romulus Vulpescu; comentarii de Oana Busuioceanu, Virgil Cândea, Ştefan Aug. Doinaş, Alexandru Duţu; introducere, tabel cronologic şi note introductive de Virgil Cândea, Editura Univers, Bucureşti, 1971.</li>
<li>Dante, <i>Infernul</i>, interpretare românească, note şi un cuvînt înainte de George Buznea, Editura Univers, Bucureşti, 1975.</li>
<li>Dante, <i>Purgatoriul</i>, interpretare românească şi note de George Buznea, Editura Univers, Bucureşti, 1978.</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, în româneşte de Giuseppe Cifarelli, ediţie îngrijită de Titus Pîrvulescu şi prefaţată de Alexandru Ciorănescu (8), Editura Europa, Craiova (9), 1993, cu ilustraţii de Marcel Chirnoagă (reed. 1998, Editura Dacia, Cluj-Napoca).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, repovestită pentru cei tineri de Dumitru Trancă, Editura Atlasis, Bucureşti, 1992 (repovestire explicativă în proză).</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, traducere în versuri de Ion A. Ţundrea, prefaţă de N. Iorga, Editura Medicală, Bucureşti, 1999.</li>
<li>Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romanească, note, comentarii, posfaţă şi repere bibliografice de Răzvan Codrescu, Editura Christiana, Bucureşti, 2006.</li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=8" title="Modifică secţiunea: Dante în româneşte (online)">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Dante_.C3.AEn_rom.C3.A2ne.C5.9Fte_.28online.29">Dante în româneşte (<i>online</i>)</span></h2><ul><li><a class="external text" href="http://www.pruteanu.ro/Dante/3CopertaDante-ind.htm" rel="nofollow"><b>Infernul</b> (trad. de George Pruteanu</a></li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=9" title="Modifică secţiunea: Despre Dante Alighieri în româneşte">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Despre_Dante_Alighieri_.C3.AEn_rom.C3.A2ne.C5.9Fte">Despre Dante Alighieri în româneşte</span></h2><ul><li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n12/Laszlo11.htm" rel="nofollow"><i>Dante - "Infernul" - O interpretare</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 12/2007;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n09/Dante1.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (I)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 9/2006;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n10/Dante2.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (II)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 10/2006;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n11/Dante3.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (III)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 11/2007;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n12/Dante4.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (IV)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 12/2007;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n13/Dante5.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (V)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 13/2008;</li>
<li><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Laszlo_Alexandru" title="Laszlo Alexandru">Laszlo Alexandru</a> - <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Pecican" title="Ovidiu
Pecican">Ovidiu Pecican</a>, <a class="external
text" href="http://193.226.7.140/%7Eleonardo/n14/Dante6.htm" rel="nofollow"><i>Dialoguri despre Dante (VI)</i></a>, în <i>E-Leonardo</i>, nr. 14/2009.</li>
</ul><h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dante_Alighieri&action=edit&section=10" title="Modifică secţiunea: Legături externe">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Leg.C4.83turi_externe">Legături externe</span></h2><div class="noprint" style="background: none repeat scroll 0% 0% rgb(249, 249, 249); border: 1px solid rgb(170, 170, 170); clear: right; float: right; font-size: 90%; margin: 0pt 0pt 1em 1em; padding: 2px; text-align: center; width: 250px;"><div style="float: left;"><div class="floatnone"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Wikisource-logo.svg" title="Wikisursă"><img alt="Wikisursă" height="31" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/30px-Wikisource-logo.svg.png" width="30" /></a></div></div><div style="line-height: normal; margin-left: 35px;">La <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikisurs%C4%83" title="Wikisursă">Wikisursă</a> există texte originale legate de <b><a class="extiw" href="http://ro.wikisource.org/wiki/Dante_Alighieri" title="s:Dante Alighieri">Dante Alighieri</a></b></div></div><ul><li><span style="background-color: #eeeeff; border: 1px solid rgb(68, 68, 170); bottom: 0.2em; color: #000088; cursor: help; font-family: monospace; font-size: 0.9em; padding: 0px 4px 2px; position: relative;" title="Limba italiană">it</span> <a class="external text" href="http://biografieonline.it/biografia.htm?bioID=931&biografia=Dante+Alighieri" rel="nofollow">Dante Alighieri: Al principio del cammin di Italiana lingua</a></li>
<li><span style="background-color: #eeeeff; border: 1px solid rgb(68, 68, 170); bottom: 0.2em; color: #000088; cursor: help; font-family: monospace; font-size: 0.9em; padding: 0px 4px 2px; position: relative;" title="Limba italiană">it</span> <a class="external text" href="http://www.liberliber.it/biblioteca/a/alighieri/index.htm" rel="nofollow">Divina Commedia - text complet</a></li>
<li><a class="external text" href="http://www.efamilia.ro/arhiva/junior/1/dante.htm" rel="nofollow">Dante Alighieri</a></li>
<li><span style="background-color: #eeeeff; border: 1px solid rgb(68, 68, 170); bottom: 0.2em; color: #000088; cursor: help; font-family: monospace; font-size: 0.9em; padding: 0px 4px 2px; position: relative;" title="Limba italiană">it</span> <a class="external text" href="http://www.intratext.com/Catalogo/Autori/AUT11.HTM" rel="nofollow">Dante Alighieri's works</a>: text, concordances and frequency lists</li>
<li><span style="background-color: #eeeeff; border: 1px solid rgb(68, 68, 170); bottom: 0.2em; color: #000088; cursor: help; font-family: monospace; font-size: 0.9em; padding: 0px 4px 2px; position: relative;" title="Limba engleză">en</span> <a class="external text" href="http://www.lifeinitaly.com/heroes-villains/dante-alighieri.asp" rel="nofollow">Dante Alighieri: The Divine Poet</a></li>
</ul> Sursa: <a class="title" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri" id="results_results__ctl1_title"><b>Dante</b> Alighieri - Wikipedia</a><br />
<ul><li> </li>
</ul>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-77366188352760923542010-04-30T10:06:00.000-07:002010-04-30T10:06:24.475-07:00Divina Comedie - Wikipedia<h1 class="firstHeading" id="firstHeading">Divina Comedie</h1><h3 id="siteSub">De la Wikipedia, enciclopedia liberă</h3><div id="jump-to-nav">Salt la: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#column-one">Navigare</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#searchInput">căutare</a></div><!-- start content --> <div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width: 302px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:DivinaCommedia.gif"><img alt="" class="thumbimage" height="210" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/1/13/DivinaCommedia.gif/300px-DivinaCommedia.gif" width="300" /></a> <div class="thumbcaption"> <div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:DivinaCommedia.gif" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Divina Comedie</i>: Dante însoţit de poetul Virgiliu şi de Beatrice</div></div></div><b>Divina Comedie</b> (în <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_italian%C4%83" title="Limba
italiană">italiană</a>: <i>Divina Commedia</i>), cea mai celebră operă a lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri" title="Dante
Alighieri">Dante Alighieri</a>, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. <i>Divina Comedie</i> descrie coborîrea lui Dante în <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Infern" title="Infern">Infern</a>, trecerea prin Purgatoriu şi, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deşi continuă modul caracteristic al literaturii şi stilului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu" title="Evul
Mediu">medieval</a> (inspiraţie religioasă, tendinţă moralizatoare, limbaj bazat pe percepţia vizuală şi imediată a faptelor), poemul lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri" title="Dante
Alighieri">Dante</a> tinde către o reprezentare amplă şi dramatică a realităţii, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Toscana" title="Toscana">toscan</a>, opera a exercitat o influenţă considerabilă asupra dezvoltării limbii şi <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_italian%C4%83" title="Literatură italiană">literaturii italiene</a>. Iniţial, Dante şi-a intitulat poemul <i>Commedia</i>, în sensul că, după un început dramatic, opera are un final fericit (cum explică autorul însuşi într-o scrisoare adresată lui <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cangrande_della_Scala&action=edit&redlink=1" title="Cangrande della Scala — pagină inexistentă">Cangrande della Scala</a>). Atributul de <i>"divina"</i> i-a fost acordat de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio" title="Giovanni
Boccaccio">Giovanni Boccaccio</a> în biografia sa <i>"Trattatello in laude di Dante"</i>, ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumuseţi artistice, şi apare pentru prima dată într-o tipăritură din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1555" title="1555">1555</a> a editorului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C5%A3ia" title="Veneţia">veneţian</a> <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ludovico_Dolce&action=edit&redlink=1" title="Ludovico Dolce — pagină inexistentă">Ludovico Dolce</a>.<br />
<div class="thumb tleft"> <div class="thumbinner" style="width: 202px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante08.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="199" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/a/a7/Dante08.jpg/200px-Dante08.jpg" width="200" /></a> <div class="thumbcaption"> <div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Dante08.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Dante Alighieri</i></div></div></div>Poemul a fost scris de Dante în timpul exilului său între <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1304" title="1304">1304</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1321" title="1321">1321</a>, acţiunea este situată de autor în primăvara anului <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/1300" title="1300">1300</a>, în săptămâna dinainte de <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C5%9Fte" title="Paşte">Paşte</a>, când Dante înteprinde călătoria în "<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_%28religie%29" title="Iad (religie)">lumea de dincolo</a>". Este anul sfânt (<i>"Il Grande Giubileo"</i>) instituit de Papa Bonifaciu al VIII-lea, socotit jumătatea duratei previzibile a lumii.<br />
<table class="toc" id="toc"><tbody>
<tr> <td> <div id="toctitle"> <h2>Cuprins</h2><span class="toctoggle">[<a class="internal" href="javascript:toggleToc()" id="togglelink">ascunde</a>]</span></div><ul><li class="toclevel-1 tocsection-1"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Structura_operei"><span class="tocnumber">1</span> <span class="toctext">Structura operei</span></a> <ul><li class="toclevel-2 tocsection-2"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Infernul"><span class="tocnumber">1.1</span> <span class="toctext">Infernul</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-3"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Purgatoriul"><span class="tocnumber">1.2</span> <span class="toctext">Purgatoriul</span></a></li>
<li class="toclevel-2 tocsection-4"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Paradisul"><span class="tocnumber">1.3</span> <span class="toctext">Paradisul</span></a></li>
</ul></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-5"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#R.C4.83sunetul_Divinei_Comedii"><span class="tocnumber">2</span> <span class="toctext">Răsunetul Divinei Comedii</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-6"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Divina_Comedie_.C3.AEn_limba_rom.C3.A2n.C4.83"><span class="tocnumber">3</span> <span class="toctext">Divina Comedie în limba română</span></a></li>
<li class="toclevel-1 tocsection-7"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie#Leg.C4.83turi_externe"><span class="tocnumber">4</span> <span class="toctext">Legături externe</span></a></li>
</ul></td> </tr>
</tbody></table><script type="text/javascript">
//<![CDATA[
if (window.showTocToggle) { var tocShowText = "arată"; var tocHideText = "ascunde"; showTocToggle(); }
//]]>
</script> <h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=1" title="Modifică secţiunea: Structura operei">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Structura_operei">Structura operei</span></h2><i>Divina Comedie</i> povesteşte călătoria lui Dante în cele trei lumi ale "vieţii de apoi", în care se proiectează răul şi binele lumii terestre, fiind condus la început de poetul <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgiliu" title="Virgiliu">Virgiliu</a>, simbol al raţiunii, apoi de Beatrice, simbol al credinţei. Poemul este compus din trei părţi (trei <i>cantiche</i>: <i>Inferno</i>, <i>Purgatorio</i>, <i>Paradiso</i>), cuprinzând 100 de cânturi, 33 pentru fiecare parte, plus un cânt introductiv la începutul <i>Infernului</i>, şi este scris în versuri endecasilabice grupate în "terţine" (<i>"terza rima"</i>). Iată primele trei <i>terţine</i> (în traducerea lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Codrescu" title="Răzvan
Codrescu">Răzvan Codrescu</a>):<br />
<dl><dd>
<dl><dd>Pe calea vieţii-ajuns la jumăt<b>ate</b>, - A</dd></dl></dd><dd>mă regăsii într-o pădure obsc<b>ură</b>, - B</dd><dd>căci drumul drept lăsasem a-l străb<b>ate</b> - A</dd></dl><dl><dd>
<dl><dd>Nu-i lesne, vai, a spune-n ce măs<b>ură</b> - B</dd></dl></dd><dd>era de cruntă, deasă şi-ncâlc<b>ită</b>, - C</dd><dd>că şi-azi tresar când gândul ei mă f<b>ură</b>! - B</dd></dl><dl><dd>
<dl><dd>Cu prea puţin e moartea mai cumpl<b>ită</b>; - C</dd></dl></dd><dd>dar până-a spune cum am dat de b<b>ine</b>, - D</dd><dd>voi depăna păţită cu păţ<b>ită</b>. - C</dd></dl>Structura de fond a operei corespunde fanteziei <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmologie" title="Cosmologie">cosmologice</a> medievale. Într-adevăr, călătoria în Infern şi pe muntele Purgatoriului reprezintă traversarea întregii planete, în timp ce Paradisul este o reprezentare simbolică a <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmos" title="Cosmos">cosmosului</a> <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeu" title="Ptolemeu">ptolemeic</a>.<br />
<h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=2" title="Modifică secţiunea: Infernul">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Infernul"><i>Infernul</i></span></h3>Dante, rătăcit într-o pădure unde voia să ia o ramură pentru sărbătoarea <i>Floriilor</i>, se trezeşte la un moment dat înconjurat de o panteră, de un leu şi o lupoaică. Cuprins de spaimă, îi vine o umbră în ajutor: este poetul Virgiliu, care îl va conduce prin Infern, singura posibilitate de a ieşi din pădure.<br />
<div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width: 202px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Strange01.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="150" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/9/99/Strange01.jpg/200px-Strange01.jpg" width="200" /></a> <div class="thumbcaption"> <div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Strange01.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Infernul</i>, cântul XXII: <i>Lacul îngheţat al trădării</i>. Desen de Jennifer Strange, <a class="external text" href="http://inspiredbydante.com/Home.html" rel="nofollow">Artwork</a> 2003</div></div></div>Împreună coboară prin nouă cercuri concentrice,fiecare cerc fiind ocupat de diverse personaje celebre din istoria omenirii, în funcţie de păcatele săvârşite, dar şi de personalităţi contemporane, adversari personali sau persoane dispreţuite, trimişi de Dante în Infern pentru a-şi ispăşi viciile. Pedepsele sunt descrise în ordine crescândă, cu cât se coboară în profunzimea iadului, care este şi centrul pământului. Aici intalnesc de asemenea celebrul cuplu adulterin, Paolo si Francesca, sotia unui macelar care intr-un acces de furie si gelozie ii omoara pe amandoi. Această intamplare ii ofera lui Dante o viziune despre dragoste ca un sentiment ce continua si dupa moarte, aducandu-i in acelasi timp amaraciune pentru iubirea sa neimplinita. Astfel opera capata un caracter romantic, opus curentului tanar renascentist al perioadei istorice. Această parte a călătoriei se termină cu vederea lui <i><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucifer" title="Lucifer">Lucifer</a></i>, chinuit într-un lac îngheţat. De aici, vor ieşi, urcând pentru a vedea din nou "cerul înstelat". Călătorind în lumea fantastică morţilor, Dante duce cu sine toate sentimentele şi pasiunile celor vii, trage după el - cum s-a scris - tot pământul.<br />
<h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=3" title="Modifică secţiunea: Purgatoriul">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Purgatoriul"><i>Purgatoriul</i></span></h3><div class="thumb tright"> <div class="thumbinner" style="width: 242px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Strange02.jpg"><img alt="" class="thumbimage" height="160" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/5/58/Strange02.jpg/240px-Strange02.jpg" width="240" /></a> <div class="thumbcaption"> <div class="magnify"><a class="internal" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Strange02.jpg" title="Extinde"><img alt="" height="11" src="http://bits.wikimedia.org/skins-1.5/common/images/magnify-clip.png" width="15" /></a></div><i>Purgatoriul</i>, cântul XXVII: <i>Binecuvântată fie puritatea inimii!</i>. <a class="external text" href="http://inspiredbydante.com/Home.html" rel="nofollow">Desen</a> de Jennifer Strange, 2001</div></div></div>Dante şi Virgiliu ajung pe cealaltă parte a pământului, în faţa muntelui Purgatoriului, pe culmile căruia sălăşuiesc sufletele morţilor care se căiesc de păcatele făcute în viaţă. Muntele este împărţit în şapte cercuri, după tipul viciilor avute (mânie, avariţie, lăcomie etc.) şi durata timpului de căinţă. Rugăciunile celor vii pe pământ îi pot ajuta să iasă mai curând din Purgatoriu. Şi aici se regăsesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arată bunăvoinţă, cum ar fi prietenii săi din cercul <i>"dolce stil nuovo"</i> sau marii artişti ai trecutului. În vârful muntelui se găseşte Paradisul terestru, care are aspectul unei păduri populată de figuri alegorice. Purgatoriul este o altă ipostază a personalităţii umane care prevesteşte zorile <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterea" title="Renaşterea">Renaşterii</a>.<br />
<h3><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=4" title="Modifică secţiunea: Paradisul">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Paradisul"><i>Paradisul</i></span></h3>Ajunşi în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăseşte şi se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinţei divine. Paradisul, în opoziţie cu Infernul, este construit din nouă cercuri orientate spre înălţime. Aici este sălaşul celor fără de păcate, al sfinţilor. Fiecare cerc corespunde unuia din corpurile cereşti cunoscute în acea vreme: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Luna" title="Luna">Luna</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mercur_%28planet%C4%83%29" title="Mercur (planetă)">Mercur</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Venus_%28planet%C4%83%29" title="Venus (planetă)">Venus</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Soare" title="Soare">Soarele</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marte_%28planet%C4%83%29" title="Marte (planetă)">Marte</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter_%28planet%C4%83%29" title="Jupiter (planetă)">Jupiter</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Saturn_%28planet%C4%83%29" title="Saturn (planetă)">Saturn</a>, dominate de cerul stelelor fixe. La sfîrşitul călătoriei Beatrice îl părăseşte şi Dante, ghidat de Sfântul Bernardo, adresează o rugăciune Sfintei Fecioare. Artistul se contopeşte cu Dumnezeu, simbolul "Iubirii care pune în mişcare cerul şi stelele". Dacă în descrierea <i>Infernului</i> şi <i>Purgatoriului</i> Dante a avut unele puncte de sprijin, în <i>Paradis</i> el este unicul creator. Tradiţia Paradisului nu exista în literatură şi fantezia dantescă a creat-o din propriile resurse, realizând un vers fluid şi de infinită gamă muzicală, corespunzător iradierii oceanului de lumină a Paradisului.<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=5" title="Modifică secţiunea: Răsunetul Divinei Comedii">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="R.C4.83sunetul_Divinei_Comedii">Răsunetul <i>Divinei Comedii</i></span></h2>Opera lui Dante a devenit în scurt timp celebră. <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3a" title="Florenţa">Florenţa</a> lui <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lorenzo_De_Medici&action=edit&redlink=1" title="Lorenzo De Medici — pagină inexistentă">Lorenzo De Medici</a> din secolul al XV-lea dezvoltase un adevărat cult pentru Dante. Unele ediţii ale <i>Divinei Comedii</i> au fost ilustrate de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Sandro_Botticelli" title="Sandro
Botticelli">Sandro Botticelli</a> ( a lucrtat timp de zece ani pentru a ilustra fiecare din cele o sută de cânturi), <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelo_Buonarroti" title="Michelangelo Buonarroti">Michelangelo</a>, <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Rafael_Sanzio" title="Rafael Sanzio">Rafael</a>, iar în timpurile moderne de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Flaxman" title="John Flaxman">John Flaxman</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Blake" title="William Blake">William Blake</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gustave_Dor%C3%A9&action=edit&redlink=1" title="Gustave Doré — pagină inexistentă">Gustave Doré</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jennifer_Strange&action=edit&redlink=1" title="Jennifer Strange — pagină inexistentă">Jennifer Strange</a>. Compozitorii <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gioacchino_Rossini" title="Gioacchino
Rossini">Gioacchino Rossini</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Schumann" title="Robert
Schumann">Robert Schumann</a> au creat fantezii muzicale, iar <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Liszt" title="Franz Liszt">Franz Liszt</a> a compus poemul simfonic <i>Dante</i>. <i>Divina Comedie</i> a fost tradusă în peste 25 de limbi. Operele multor scriitori moderni au fost influenţate de creaţia lui Dante: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ezra_Pound" title="Ezra Pound">Ezra Pound</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Thomas_Stearns_Elliot&action=edit&redlink=1" title="Thomas Stearns Elliot — pagină inexistentă">T.S.Elliot</a>, <a class="mw-redirect" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriele_D%27Annunzio" title="Gabriele D'Annunzio">Gabriele D'Annunzio</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Claudel" title="Paul
Claudel">Paul Claudel</a> şi <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Akhmatova&action=edit&redlink=1" title="Anna Akhmatova — pagină inexistentă">Anna Akhmatova</a>.<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=6" title="Modifică secţiunea: Divina Comedie în limba română">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Divina_Comedie_.C3.AEn_limba_rom.C3.A2n.C4.83"><i>Divina Comedie</i> în limba română</span></h2><i>Divina Comedie</i> impune şi prin perfecţiunea arhitecturii sale, supusă unor rigori geometrice şi muzicale greu de egalat şi de echivalat. Este un motiv în plus ca opera dantescă să constituie o veritabilă piatră de încercare pentru traducători.<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="gallery"><tbody>
<tr> <td> <div class="gallerybox" style="width: 155px;"> <div class="thumb" style="padding: 13px 0pt; width: 150px;"> <div style="margin-left: auto; margin-right: auto; width: 120px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Infern01.jpg"><img alt="Infern01.jpg" height="120" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/47/Infern01.jpg/88px-Infern01.jpg" width="88" /></a></div></div></div></td> <td> <div class="gallerybox" style="width: 155px;"> <div class="thumb" style="padding: 13px 0pt; width: 150px;"> <div style="margin-left: auto; margin-right: auto; width: 120px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Purgatoriu01.jpg"><img alt="Purgatoriu01.jpg" height="120" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/d/d2/Purgatoriu01.jpg/87px-Purgatoriu01.jpg" width="87" /></a></div></div></div></td> <td> <div class="gallerybox" style="width: 155px;"> <div class="thumb" style="padding: 13px 0pt; width: 150px;"> <div style="margin-left: auto; margin-right: auto; width: 120px;"><a class="image" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Paradis01.jpg"><img alt="Paradis01.jpg" height="120" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/8/88/Paradis01.jpg/87px-Paradis01.jpg" width="87" /></a></div></div></div></td> </tr>
</tbody></table>Transpunerea ei în limba română echivalează cu un imens pariu, fapt atestat de numele şi de numărul celor care s-au încumetat în această întreprindere: <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicu_Gane&action=edit&redlink=1" title="Nicu Gane — pagină inexistentă">Nicu Gane</a> (în versuri alexandrine), <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Co%C5%9Fbuc" title="George
Coşbuc">George Coşbuc</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Marcu" title="Alexandru
Marcu">Alexandru Marcu</a> (traducere în proză cu gravuri de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac_Constantinescu" title="Mac
Constantinescu">Mac Constantinescu</a>), <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eta_Boeriu" title="Eta Boeriu">Eta Boeriu</a>, <a class="new" href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Giuseppe_Ciffareli&action=edit&redlink=1" title="Giuseppe Ciffareli — pagină inexistentă">Giuseppe Ciffareli</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Pruteanu" title="George Pruteanu">George Pruteanu</a> şi <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Papahagi" title="Marian
Papahagi">Marian Papahagi</a>. Recent, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zvan_Codrescu" title="Răzvan
Codrescu">Răzvan Codrescu</a> a publicat traducerea "Infernului", cu text bilingv, note, comentarii, postfata si bibliografie la zi, la Editura Christiana din Bucuresti. Un loc aparte în cadrul acestor tălmăciri (unele rămase nefinalizate) îl ocupă traducerea realizată de poeta <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Eta_Boeriu" title="Eta
Boeriu">Eta Boeriu</a>, în care, după cum constată criticul <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negoi%C5%A3escu" title="Ion
Negoiţescu">Ion Negoiţescu</a>, "poezia curge limpede şi strălucitoare, pe albiile fireşti ale cuvântului românesc, ca printr-o natură pură şi însorită".<br />
<h2><span class="editsection">[<a href="http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Divina_Comedie&action=edit&section=7" title="Modifică secţiunea: Legături externe">modifică</a>]</span> <span class="mw-headline" id="Leg.C4.83turi_externe">Legături externe</span></h2><ul><li><a class="external text" href="http://www.divinecomedy.org/divine_comedy.html" rel="nofollow">Versiunile HTML ale textului din proiectul ELF</a> (varianta originală în italiană şi două traduceri în engleză)</li>
<li><a class="external text" href="http://www.liberliber.it/biblioteca/a/alighieri/index.htm" rel="nofollow">Textul în italiană</a></li>
<li><a class="external text" href="http://inspiredbydante.com/Home.html" rel="nofollow">Desene de Jennifer Strange inspirate din Divina Comedie</a></li>
<li>Sursa: <a class="title" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Divina_Comedie" id="results_results__ctl0_title"><b>Divina Comedie</b> - Wikipedia</a> </li>
</ul>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-6271364603314929982010-04-30T09:57:00.000-07:002010-04-30T10:03:16.464-07:00RĂZVAN CODRESCU - DANTE ALIGHIERI INTRE VIATA SI OPERA (I-IV)<div class="Section1"><div align="center" style="line-height: 14.4pt; text-align: center;"><b><span lang="ES-TRAD">DANTE ALIGHIERI</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="ES-TRAD">INTRE VIATA SI OPERA</span>*</b><b><span lang="ES-TRAD"> (I)</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD"><img align="left" height="397" src="http://www.punctecardinale.ro/nov_2006/nov_2006_09_01.JPG" width="280" /> </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Pe linga raportarea la transcendenta divina si la „autoritatile“ consacrate ale Traditiei, fireasca si fundamentala pentru sufletul medieval, doua mobiluri imanente se arata a fi avut un rol decisiv in viata si creatia lui Dante: unul istoric – starea politica a Florentei natale (<i>bellisima e famossisima figlia di Roma</i> – <i>Convivio</i>, I, III, 4), celalalt ideal – dragostea platonica pentru Beatrice (<i>la gloriosa donna della mia mente</i> – <i>Vita Nuova</i>, I, 4).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">La nasterea lui Dante Alighieri (1265, cel mai probabil pe 29 mai), fiu de mici seniori ce incepusera sa prinda gustul negustoriei (1), Florenta – Firenze – tindea sa devina cea mai puternica cetate a Italiei de mijloc. Vremurile erau in plina schimbare. Din 1250, un guvern comunal, alcatuit din reprezentanti ai breslelor si negustorimii, pusese stavila vechii suprematii a caselor nobiliare. Doi ani mai tirziu se vor bate la Florenta primii florini de aur, care vor deveni, cum s-a spus, dolarii Europei comerciale. Pe plan politic (dar si cu implicatii religioase specifice lumii catolice), in cetatile italiene se infruntau doua mari tabere: cea a <i>guelfilor</i>, sustinatori ai autoritatii temporale a papilor, si cea a <i>ghibelinilor</i>, aparatori ai primatului politic al imparatilor (2). Acest conflict de vederi si interese, dublat de cel dintre vechea nobilime si burghezia recenta (care in Italia era mai consolidata pe atunci decit in orice alta parte a Europei), constituie cauza numeroaselor infruntari armate dintre cetatile rivale, fiecare avind visul ei hegemonic (situatie reflectata din plin in <i>Divina Comedie</i>, unde patimile politice isi pastreaza acuitatea si dincolo de lumea aceasta). La 1260, in urma bataliei de la Montaperti, Siena predominant ghibelina infringe Florenta predominant guelfa. Alungati si prigoniti, guelfii vor reveni insa in forta dupa 1266, iar puterea lor se va extinde asupra intregii Toscane. Desi au facut agitatie inca multi ani dupa aceea, ghibelinii nu vor mai reusi un reviriment semnificativ, iar declinul lor se va accentua dupa infringerea de la Campaldino (1289), batalie la care a luat parte si Dante insusi (guelf prin traditie familiala). Guelfii se vor scinda insa la rindul lor in <i>Albi</i> (militanti pentru independenta cetatii si de aceea socotiti „ghibelinizanti“) si <i>Negri</i> (favorabili inclinatiilor hegemonice ale papei Bonifaciu VIII), iar adversitatile vor continua sa fie aproape la fel de radicale, o victima ilustra a lor ajungind Dante insusi (angajat politiceste de partea Albilor).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dincolo de aceste framintari politice, sociale si economice, Florenta se impune insa tot mai mult ca o citadela a culturii, in care studiul si artele iau avint si sint tinute la mare cinste, marcind zorii Renasterii, inca fara nici un antagonism major cu marea mostenire medievala. <i>Il volgare</i>, limba vie, <i>la dolce lingua toscana</i>, se impune tot mai mult in scrierile literare, iar Dante – care o foloseste in scris la paritate cu latina – se va dovedi maestrul ei absolut. Noua poezie italiana, pe urmele liricii trubaduresti, iar pe plan local pe urmele bolognezului Guido Guinizelli (3), ca precursor imediat, recunoscut ca atare in <i>Purg</i>., XXVI, 52-114, isi traieste gratia aurorala in scoala poetica florentina din jurul lui Guido Cavalcanti (Lapo Gianni, Gianni Alfani, Dino Frescobaldi, dar si neflorentinul Cino da Pistoia), de care avea sa se apropie tot mai mult si tinarul Dante (4), ce-i va da si numele cu care a ramas in posteritate: <i>il dolce stil nuovo</i>.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Copilaria lui Dante n-a fost tocmai una fericita, fapt care i-a grabit poate maturizarea. Isi pierde de timpuriu mama – <i>madre bella</i> (poate inca din 1270, dar in orice caz inainte de 1273) (5). In 1277, dupa obiceiul timpului, tatal sau ii arvuneste viitorul, legindu-l printr-un contract matrimonial intre familii (<i>instrumentum dotis</i>) de Gemma di Manetto Donati. Judecind pragmatic, miscarea batrinului Alaghiero nu era rea deloc, caci familia Donati era una de seama si influenta in Florenta. Anima logodnicului de numai 12 ani era insa deja, in secret, daruita altcuiva... </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1274, cum relateaza pe larg in <i>Vita Nuova</i>, Dante a intilnit-o pentru intiia oara pe Beatrice (Bice), frumoasa fiica a lui Folco Portinari (6) si a Ciliei Caponsacchi, de a carei existenta istorica n-avem motive serioase sa ne indoim, chiar daca Dante o idealizeaza cu mistica devotiune (7), pornind de la modelul trubadurilor provensali, reiterat – nu fara un plus de complexitate – in lirica „stilnovistilor“, cintareti rafinati ai dragostei intelectuale (<i>amore intellettuale</i>) si creatori in serie de <i>donne angelicate</i>. Pare momentul crucial al copilariei lui Dante, daca nu cumva al intregii lui vieti. <i>Incipit vita nova</i>. Aceasta <i>angiola giovanissima </i>(„prea tinarul ingeras“) i se infatiseaza parca invaluita intr-o lumina cereasca (<i>vestita di nobilissimo colore, umile e onesto</i> etc.), cum o va recepta constant si mai tirziu (<i>venuta da cielo in terra a miracol mostrare</i>). <i>D'allora innanzi – zice Dante – amore signoreggiò la mia anima</i> (<i>Vita Nuova</i>, II, 20), „De atunci inainte dragostea a pus stapinire pe sufletul/inima mea“. Beatrice devine simbol suprem al iubirii sacralizate, iar in <i>Divina Comedie</i> va intruchipa Teologia, salvatoare a sufletului din intunericul patimilor.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">E de presupus ca reala Beatrice nu banuia nimic – sau banuia doar foarte putin – din toate acestea. Poetul pretinde a fi revazut-o abia noua ani mai tirziu, in 1283 (anul in care compune si primul sonet inclus in <i>Vita Nuova</i>), cind ea devenise deja sotia bancherului Simone de' Bardi, de vreme ce o numeste <i>Madonna</i>, titlu care li se atribuia doar femeilor maritate. Desigur, iubirea pura este aceea care nu reclama reciprocitate, dar lui Dante ii place totusi sa creada ca Mona Bice nu-l trateaza chiar cu indiferenta si nu ignora nobila lui adoratie. „Dar – observa Papini – dovada sigura si clara ca Beatrice nu simtea nimic pentru Dante o gasim in faimoasa scena a nuntii. Poetul e dus pe sus de un prieten, poate Guido Cavalcanti, la serbarea unei nunti. Acolo o vede in mod neasteptat pe Beatrice si apar obisnuitele efecte: paloare, tremuraturi, lesin si asa mai departe. De acest lucru isi dau seama femeile care «tot vorbind rideau de mine impreuna cu aceasta prea aleasa» (<i>Vita Nuova</i>, X, 2). [...] Dar cum si de ce ar fi trebuit sa-l iubeasca ea pe Dante? Acel tinar pipernicit (8), subtiat de studiu si de sensibilitatea innascuta, dintr-o familie nici ilustra, nici instarita, inca nedevenit celebru prin faptele sale, foarte indraznet cind scria, dar rusinos si tacut cind era efectiv prezent undeva, nu era de natura sa puna pe jar inima unei neveste prea tinere si nu destul de cultivate pentru a pricepe divinitatea artei si pentru a ghici viitoarea maretie si glorie a elogiatorului ei. Uneori va fi resimtit oarece multumire pentru sonetele si baladele sale de adoratie; si adeseori, ma tem, va fi zimbit in fata naivitatii lui, va fi glumit cu prietenele-i nobile pe la spatele bietului poet“ (trad. rom. cit.).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Nimic nu poate zdruncina insa idealitatea iubirii dantesti, iar in <i>Divina Comedie</i> (dupa 1306) se va implini fagaduinta facuta in finalul <i>Vietii noi</i> (1295): <i>Sì che, se piacere sarà di colui a cui tutte le cose vivono, che la mia vita duri per alquanti anni, io spero di dicer di lei quello che mai non fue detto d'alcuna</i> (9).</span></b></div><div align="right" style="text-align: right;"><b><span lang="ES-TRAD">Razvan CODRESCU</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">* Postfata volumului Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note si comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, aflat sub tipar la Editura Christiana din Bucuresti.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">1. In termeni cervantini, Dante era si el un fel de <i>hidalgo</i> (<i>hijo de algo</i>), adica vlastar al unei familii ce se putea mindri cu o anume „evghenie“ (in cazul de fata, un stramos, Cacciaguida degli Elisei, fusese investit cavaler de Conrad III si murise in cea de-a doua Cruciada, catre jumatatea sec. XII). Incercarea de a se redresa prin negot au facut-o destule familii de nobili scapatati, dar putine au reusit cu adevarat. Alaghiero degli Alaghieri, tatal lui Dante, era fiul lui Bellincione si se casatorise nu demult cu Bella (identificata indeobste cu Gabriella degli Abati), iar numele dat viitorului poet (botezat in biserica San Giovanni pe 26 martie 1266) e o contragere diminutivala din Durante (poate chiar in amintirea tatalui Bellei, Durante di Scolaio degli Abati), cum atesta chiar Jacopo Alighieri, unul dintre fiii poetului (<i>Durante, olim vocatus Dante</i>). In ce priveste „supranumele“ Alaghieri sau Alighieri, el ar proveni de la sotia stramosului Cacciaguida, acea enigmatica <i>donna... di val di Pado</i> (cf. <i>Par.</i>, XV, 137-138), care fie s-ar fi numit Alaghiera, Alighiera sau Aldighiera, fie ar fi apartinut familiei Aldighieri din Ferrara. Etimologic, unii au pus acest nume in legatura cu vechiul italienesc <i>aghila</i> (literar: aquila), „vultur“, iar altii cu <i>ala</i>, „aripa“, invocind in sprijin nesigura heraldica familiala, ba chiar si nasul acvilin al poetului, care ar fi fost o marca somatica a spitei.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">2. Originea acestor doi termeni (fundamentali pentru intelegerea multor episoade din <i>Divina Comedie</i>) se afla in lupta din sec. XII pentru coroana imperiala germana dintre ducii de Saxonia si Bavaria, familia Welfen (de unde „guelf“), si ducii Suabiei, familia Hohenstaufen, ce stapinea castelul Waiblingen (de unde „ghibelin“).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">3. Cu al sau <i>Al cor gentil rempaira sempre amore...</i> („Alesei inimi leac mereu iubirea-i...“)</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">4. Ce pare a fi deprins de timpuriu mestesugul poeziei (<i>dir parole per rima</i>) si inclinatia spre studiu, poate si cu constiinta faptului ca, provenind dintr-o familie nu tocmai bogata, nu-i raminea decit sa se impuna prin propriul talent (<i>ingegno</i>). A fost nu doar admirator si ucenic, ci efectiv prieten al lui Guido Cavalcanti (1259?-1300), pe atunci cel mai mare poet al Florentei.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">5. La scurt timp dupa moartea acesteia, tatal sau se recasatoreste (unii sint de parere ca doar convietuieste fara cununie) cu Lapa di Chiarissimo Cialuffi, cu care-i va avea pe Francesco si pe Tana (Gaetana). Dupa Boccaccio, mai avea si o alta fiica din prima casatorie, devenita sotia unui Leone di Poggio. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">6. Acesta, se pare fiesolan dupa neam, bancher cu singe nobil, a fost prior (1282) si membru al Signoriei florentine (1285 si 1287), iar in 1285 a intemeiat celebrul spital de la Santa Maria Nuova. A murit in 1289.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">7. S-a vorbit despre legenda <i>sanctae Beatricis</i> si <i>Beata Beatrix</i> (Dante insusi o numeste <i>Beatrice beata</i>), iar lui Papini, in <i>Dante vivo</i>, i se parea ca nici o femeie n-a mai fost vreodata atit de iubita si de glorificata, in afara de Fecioara Maria (<i>cf</i>. Giovanni Papini, „Beatrice n-a raspuns“, trad. rom. de Alexandru Laszlo, in publicatia clujeana <i>E-Leonardo</i>, nr. 5/2004).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">8. In secolul al XIX-lea (secolul masuratorilor maniacale) au fost masurate si oasele poetului, stabilindu-se ca nu avusese decit 1, 64 inaltime. Probabil ca portretul pe care i-l face aici Papini nu-i prea departe de realitatea adolescentului Dante. Mai tirziu se va mai implini trupeste si trasaturile se vor mai aspri. Desi reprezentarile de epoca ni-l arata indeobste smead, cu figura marcata, pe linga nasul acvilin, de proeminenta maxilarelor si a barbiei, sint marturii ca in anii exilului purta barba si avea o infatisare grava si dirza. </span><span style="font-size: 10pt;">A se vedea si memorabilul portret pe care i-l face Boccaccio (<i>Vita</i>, XX).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;">9. „Astfel ca, de va fi pe placul celui intru care toate sint vii, ca viata mea sa mai dureze ceva ani, sper sa spun despre dinsa ceea ce nicicind nu s-a mai spus despre vreo alta“.</span></b><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b><br />
</b></div><div class="Section1"><div align="center" style="line-height: 14.4pt; text-align: center;"><b><span lang="RO">A APARUT NOUA EDITIE ROMANEASCA A <i>INFERNULUI</i> DANTESC, REALIZATA DE RAZVAN CODRESCU </span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO"> </span></b><b><span lang="ES-TRAD">DANTE ALIGHIERI</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="ES-TRAD">INTRE VIATA SI OPERA</span>*</b><b><span lang="ES-TRAD"> (II)</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">(Urmare din numarul trecut)</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD"><img align="left" height="332" src="http://www.punctecardinale.ro/dec_2006/dec_2006_13.JPG" width="234" />La 18 ani neimpliniti, in 1283, isi pierde si tatal, iar el ramine capul nefericitei familii. Mostenirea parinteasca, desi modesta, il pune la adapost de grijile subzistentei si-i permite sa se ocupe exclusiv de studiu si de poezie, ba chiar sa ia parte la viata mondena si culturala a Florentei, deschizindu-si calea spre viitoarele demnitati publice. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Despre formatia lui Dante nu se stiu prea multe lucruri. In viziunea encomiastica a lui Boccaccio din al sau <i>Trattatello in laude di Dante</i> (III), micutul, in loc sa se joace sau sa trindaveasca in poala parinteasca, si-a dedicat „intreaga copilarie artelor liberale“ (10). <i>Trivium</i>-ul (gramatica, retorica, dialectica) si poate si <i>quadrivium</i>-ul (aritmetica, muzica, geometria, astronomia) le va fi studiat succesiv cu acelasi dascal Romano evocat mai tirziu (<i>Romanus dictator puerorum</i>), mai intii intr-una dintre scolile particulare din oras, de pe la 1272 pina spre 1277, iar apoi, pina spre 1283, dupa unele izvoare carora nu toti le dau credit, in cadrul colegiului franciscan Santa Croce. S-ar putea sa fi trecut si pe la cel dominican de la Santa Maria Novella. Cu batrinul invatat Brunetto Latini (aprox. 1220-1295), despre care Giovanni Villani spune in <i>Cronica</i> sa (VIII, 10) ca a fost primul care, ajuns intr-o vreme si prior al cetatii, a incercat in mod serios sa-i slefuiasca pe florentini (<i>fu cominciatore e maestro in digrossare i Fiorentini</i>), si pe care Dante in <i>Divina Comedie</i> (cf. <i>Inf</i>., XV, 22 si urm.) il prezinta drept dascal al sau, poetul va avea de-a face abia mai tirziu (spre 1287) si nu intr-o forma institutionalizata. Ulterior ar fi trecut pe la vestitele universitati de la Bologna (in 1287) si Paris (in anii exilului), dar de o pregatire sistematica pe acolo nu poate fi vorba. Pina la urma Dante este mai degraba un autodidact, ce-i drept cu cunostinte impresionante, mai ales in domeniul antichitatii latine, al teologiei scolastice apusene, al liricii si epicii medievale, stapinind destul de bine nu numai latina, ci si provensala si chiar franceza. In ce priveste supozitia tirzie ca Dante, alaturi de alti „stilnovisti“, ar fi facut parte din ordinul secret initiatic al asa-numitilor <i>Fedeli d'Amore</i> (pus in legatura cu supralicitatele mistere ale Templierilor si receptat indeobste ca focar obscur de erezie intelectualista), faptul nu prea poate fi documentat pozitiv. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">La 20 de ani (unii sustin ca totusi ceva mai tirziu) se casatoreste, in virtutea vechii <i>promessa</i>, cu Gemma di Manetto Donati, cu care va avea patru copii: Jacopo, Pietro, Giovanni (mort prematur) si Antonia (aceasta din urma calugarita pare-se, sub numele de Beatrice, la Manastirea San Stefano degli Ulivi din Ravenna). Se va fi straduit sa fie un sot responsabil, dar cine stie ce sentimente nu va fi nutrit pentru Gemma, cum probabil nici ea pentru el (cind a fost condamnat la exil, ea a preferat sa ramina cu copiii in Florenta, de atunci iesind, practic, din viata lui Dante (11)).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Nu sint semne ca familia sa fi prevalat vreodata in preocuparile sale. Dupa casatorie, viata lui se imparte mai ales intre scris si imperativele cetatenesti (urmarind o cariera in viata publica, la care va accede ceva mai tirziu si cu rezultate nu tocmai fericite). In 1289 il gasim, calare si cu arma in mina, luptind in rindurile guelfilor la Campaldino (iunie) si Caprona (august).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1290 moare Beatrice, la numai 24 de ani. Dante marturiseste in <i>Vita Nuova</i> si in <i>Convivio</i>, dar fara sa ofere detalii, a fi trecut pe atunci printr-o criza grava, pe marginea careia s-au facut fel de fel de speculatii de-a lungul timpului. De orice natura ar fi fost criza respectiva, pare a si-o fi autoexorcizat prin lecturi consolatoare (Boethius, Cicero, Augustin) si prin scris. Intre 1293 si 1295 redacteaza, <i>in volgare</i>, imbinind proza cu versurile (cele 42 de capitole cuprind 31 de compozitii rimate, in cea mai mare parte sonete), pseudo-romanul lirico-filosofic intitulat <i>Vita Nuova</i>. Continua totdeodata sa studieze asiduu filosofia (care pentru Dante acopera tot ansamblul stiintei profane) si teologia, adincindu-i indeosebi pe Aristotel si Toma de Aquino. Cum in 1293, prin niste <i>Ordinamenti di giustizia</i> de inspiratie protoburgheza, promulgate de priorul Giano della Bella, nobililor mari si mici (dar si bancherilor „boieriti“) li se blocase accesul la viata politica florentina, tinarul Dante se vazuse nevoit sa-si limiteze preocuparile la activitatea strict intelectuala. Cind in 1295 <i>magnati</i> si <i>popolo grasso</i> cad la intelegere conjuncturala impotriva lui Giano della Bella (pentru care se cere pedeapsa capitala si confiscarea averii), iar legea se imblinzeste si potentatilor cetatii li se redau drepturile civice cu conditia de a se inscrie intr-o corporatie (breasla), Dante se inscrie, ca <i>poeta</i> si <i>cultore di studi filosofici</i>, in corporatia medicilor si spiterilor, careia ii erau anexati si <i>i bibliotecari</i> (in sensul larg de oameni care, intr-un fel sau altul, traiau din carti, care pe atunci se vindeau prin spiterii – in speta, intelectualii, cum am zice noi astazi). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Acum se precizeaza mai bine si incepe sa se ascuta conflictul dintre cele doua factini guelfe, Albii („ghibelinizantii“) si Negrii (numiti asa dupa factiunile omonime pistoieze). Dante a fost, din capul locului, de partea Albilor, desigur si din pricina aversiunii sale fata de papalitatea contemporana in general si de papa Bonifaciu VIII Caetani (1294-1303) in special (<i>cf</i>. si <i>Inf</i>., XIX, 53-57, dar mai ales XXVII, 70 si urm., unde-l numeste <i>lo principe de' novi Farisei</i>). Aici Boccaccio (<i>Vita</i>, IX) e de parere ca „hotarindu-se deci Dante sa mearga pe calea onorurilor trecatoare si a pompei desarte a slujbelor publice, si vazind ca el singur nu putea sa alcatuiasca un al treilea partid, care, fiind foarte drept, sa doboare nedreptatea celorlalte doua, aducindu-le la unire, s-a alaturat aceluia dintre ele care, dupa parerea sa, dadea dovada de mai multa intelepciune si de mai multa dreptate, savirsind necurmat tot ceea ce stia ca era in folosul patriei sale si al cetatenilor ei“ (12). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In acest rastimp de dinainte de 1300 (an in care este plasata aventura extramundana a <i>Divinei Comedii</i>) trebuie sa fi avut loc in viata lui Dante acea abatere de la „drumul drept“ (<i>la dirrita via</i>) care l-a adus in impasul beznei existentiale (<i>la selva oscura</i>), interpretata mai ales ca defectiune morala, ca eclipsa a starii de virtute. Poate fi vorba de enigmatica criza – aparent surmontata prin compunerea expurgatoare a <i>Vietii Noi</i> – din primii ani de dupa moartea Beatricei (vezi mai sus), sau de ceva petrecut dupa 1295 (an din care s-a indepartat temporar de litere si s-a avintat in viata publica), sau poate chiar de intreaga perioada de 10 ani dintre tristul eveniment si inceputul ideal al poemului, in care poetul, ramas fara farul „ochilor Beatricei“, devenise mai lumesc, mai superficial, mai usuratic. Este foarte posibil sa fie vorba de escapadele prin taverne cu Forese Donati, petrecaretul si risipitorul sau var, sau de o anumita evaziune amoroasa, ale carei urme se pot depista, zic unii, in <i>Rime</i> (13). Fioretta, Violetta, Lisetta etc. ar putea fi insa doar fictiuni si pretexte poetice (14), dupa gustul galant al epocii, ceva mai probabil raminind ca o pasiune reala, dar trecatoare sa stea indaratul acelor <i>rime pietrose</i> (in care o Petra/Pietra nu raspunde indragostitului dupa asteptarile lui, provocind incheierea ca <i>Petra è di fuor che dentro petra face</i>). Altii au opinat ca ar fi vorba mai degraba de o „culpa“ spirituala sau intelectuala: tradarea vremelnica a ortodoxiei religioase (prin ispitirea cu averroismul si epicureismul, cum patise <i>il primo amico Guido</i> – <i>cf</i>. si <i>Inf</i>., X, 62-63), sau a ortodoxiei literare (prin vulgarizarea discursului in raport cu exigentele intelectualiste ale „dulcelui stil nou“). Pina la urma investigatia devine otioasa. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Cert este ca treptat, dupa moartea Beatricei, poetul se implica mai mult in realitatea curenta, in mersul celor lumesti. „A dorit din tot sufletul onorurile si fastul, poate mai mult decit ar fi avut nevoie glorioasa lui virtute“, observa cu dreptate Boccaccio (<i>Vita</i>, XX; trad. rom. cit.). Traind din plin tensiunile politice ale timpului sau, in care nu va intirzia sa se implice efectiv, cu pasiune, dar si cu rectitudine, Dante, pe care s-ar putea spune ca „il doare Florenta“ si „frumoasa tara unde <i>sì</i> rasuna“, prin raportare la vechea unitate si maretie a Imperiului roman, isi va construi o buna parte din opera in jurul figurii imperiale – mit idealist-nostalgic al unei unitati pina la urma utopice in noul context. Pe fondul luptei acerbe intre Albi si Negri, in vara lui 1300 (15), Dante – dupa ce mai inainte (16) fusese membru, se pare in mai multe rinduri, al diferitelor consilii politico-cetatenesti din complicata structura organizatorica a Florentei (<i>Trentasei del Capitano del Popolo</i>, <i>Consiglio dei Savi</i>, <i>Consiglio dei Cento</i>) (17) – este ales prior. Priorii, in numar de sase, erau cei mai inalti magistrati ai executivului florentin, din care se compunea <i>Signoria</i>. Acestia, intre care se numara de-acum si Dante, pe de o parte isi asuma raspunderea de a-i proscrie pe cei mai radicali dintre capii celor doua partide, pentru a face sa scada violenta conflictului dintre Albi si Negri, iar pe de alta parte tuteleaza respingerea vicariatului papal asupra Toscanei. Toate relele i se trag de la acest priorat: <i>Tutti li mali e tutti l'inconvenienti miei dalli infausti comizi del mio priorato ebbono cagione e principio</i>, avea sa scrie el mai tirziu intr-o epistola care nu s-a pastrat, daca e sa-i dam crezare lui Leonardo Bruni (biograf al sau din secolul al XV-lea, in dezacord principial cu abordarea boccacciana, pe care-si propune s-o corijeze). <i>(Va urma)</i> </span></b></div><div align="right" style="text-align: right;"><b><span lang="ES-TRAD">Razvan CODRESCU</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">* Postfata volumului Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note, comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, proaspat aparut la Editura Christiana din Bucuresti. In textul reprodus aici in serial, notele de subsol sint numerotate in continuarea celor din numarul precedent, pastrindu-se astfel identitatea lor numerica din volum.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">10.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> S-a mai presupus si ca, fiind de vita nobila, pe linga instructia teoretica, ar fi primit, macar in parte, si o initiere in abilitatile si manierele cavaleresti: „calaria, minuirea armelor, dansul, vinatoarea cu soim“ (R. Ortiz).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">11.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> E de presupus ca rudenia cu Corso Donati, lider al Negrilor, a scutit-o in mare masura de efectele colaterale ale dizgratiei in care cazuse sotul ei.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">12.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Giovanni Boccaccio, <i>Viata lui Dante</i>, trad. rom. Stefan Crudu, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1965. <i>Vita di Dante</i> si <i>Trattatello in laude di Dante</i> sint doua titluri pentru una si aceeasi scriere boccacciana (redactata in trei variante, cam din 1351 in 1361).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">13.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> <i>Le Rime</i> (pentru care s-a propus la un moment dat, fara succes deplin, si termenul de <i>Il Canzoniere</i>) reprezinta ansamblul poemelor compuse de Dante de-a lungul intregii sale cariere, dar mai ales in prima jumatate a vietii, si care n-au fost incluse in vreo alta opera (cum s-a intimplat, bunaoara, cu cele absorbite in <i>Vita Nuova</i>). Nu este partea cea mai elaborata, dar este, intr-un fel, partea cea mai vie si mai „moderna“ a poeziei lui Dante, pe un registru foarte variat, care merge pe alocuri pina la goliardic si burlesc.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">14.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Cum este cazul – la alt nivel de transfigurare simbolica si alegorica, mai elaborata si mai intelectualizata – cu acea <i>donna gentile</i> sau <i>pietosa</i> din <i>Convivio</i>, identificata cu Filosofia si indreptatind chiar mai mult decit Beatrice exclamatia perplex-admirativa a lui Cosbuc: „Mare sarlatan acest Dante! A cintat pe o femeie ori un simbol?“ (R. Ortiz).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">15.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Anul instituirii Jubileului la Roma, de catre acel papa Bonifaciu VIII caruia Albii lui Dante umblau sa-i contracareze pornirile hegemonice, fideli idealului de <i>imperium</i> secular. De altfel, chiar in ajunul alegerii sale ca prior, Dante fusese trimis in ambasada la San Gimignano, in chestiunea refacerii Ligii Toscane a guelfilor (din care faceau parte Florenta, Lucca, Pistoia, Prato si Volterra), de prioritara opozitie fata de pretentiile pontificale.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">16.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Sigur in 1295-1296, dar se presupune ca si in anii urmatori.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;">17.</span><span style="font-size: 10pt;"> Cf. <i>Florentine Tuscany.</i> <i>Structures and Practices of Power</i>, edited by William J. Connell and Andrea Zorzi, Cambridge University Press, Cambridge, 2004; pe scurt, Ramiro Ortiz, „Dante si epoca sa. 2. </span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">Italia si Florenta in vremea lui Dante“, in Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Vol. I: Infernul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca“, Bucuresti, f. a. [1924], p. XIII si urm.</span></b><br />
</div><b><br />
</b><br />
<div class="Section1"><div align="center" style="line-height: 14.4pt; text-align: center;"><b><span lang="RO">DANTE ALIGHIERI INTRE VIATA SI OPERA</span>*</b><b><span lang="RO"> (III)</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">(Urmare din numarul trecut)</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO"><img align="left" height="368" src="http://www.punctecardinale.ro/ian_2007/ian_07_16_01.JPG" width="298" />In toamna lui 1301, Dante pleaca la Roma, sa reprezinte Comuna dinaintea Curiei papale (<i>cf</i>. Dino Compagni, <i>Cronica</i>, II, 25) (18), in vreme ce la Florenta soseste Carol de Valois (fratele regelui Frantei, Filip cel Frumos), co-uneltitor cu papa Bonifaciu VIII, in scopul de a-i ajuta pe Negri sa preia friiele puterii. In urma loviturii de stat <i>sui generis</i> care are loc, se declanseaza, ca in mai toate situatiile similare din istorie, un intreg sir de razbunari si de epurari preventive, mascate sub aparenta legalitate a unor procese politice. </span><span lang="ES-TRAD">Dante este condamnat in absenta (pe 27 ianuarie 1302), sub acuzatiile false de frauda si uneltire, la excluderea din orice functii publice, la doi ani de exil si la o amenda usturatoare (5000 de <i>fiorini piccoli</i>). Cum nu a acceptat (ca multi altii din tabara sa) sa se prezinte la judecata (ceea ce s-a considerat recunoastere a invinuirilor aduse), a fost osindit ulterior (10 martie) la ardere pe rug in cazul in care ar fi fost prins pe teritoriul comunei florentine.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante era inca la Roma (sau poate la Siena, pe drumul de intoarcere) in acea fatidica zi de 27 ianuarie in care i s-a pecetluit destinul. La Florenta, capul rautatilor a fost Cante de' Gabrielli da Gubbio, <i>podestà</i> (19) desemnat de papa si unealta docila a acestuia. Dante va fi inteles ca a fost victima unui scenariu regizat cu viclenie de insusi Bonifaciu VIII, care l-a facut sa zaboveasca la Roma in timp ce la Florenta se dadea lovitura de stat (20). Chiar in anul acela, consfintindu-si triumful, <i>lo principe de' novi Farisei</i> emana bula papala <i>Unam sanctam</i>, prin care se proclama suprematia puterii spirituale asupra celei temporale. N-a apucat insa sa se bucure prea mult de triumful sau, murind in anul urmator, nu inainte sa pateasca umilinta de-a ajunge la mina lui Filip cel Frumos.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1303 il regasim la Forlì pe poetul surghiunit, ca secretar si colaborator al lui Scarpetta degli Ordelaffi, ce fusese numit conducator general al oastei exilatilor albi. Cum li se intimpla de regula oamenior de conduita si ideal amestecati printre trepadusii „pragmatici“ ai istoriei, spre sfirsitul anului se rupe de tovarasii de exil, a caror tovarasie o defineste drept <i>malvagia e scempia</i> („perfida si neroada“), hotarind sa-si ia soarta pe cont propriu (<i>far parte per se stesso</i>). Indepartindu-se de Toscana, afla un <i>primo rifugio</i> in Verona, la curtea lui Bartolomeo della Scala (fratele lui Cangrande della Scala, pe care-l cunoaste cu aceasta ocazie si de care-l va lega o lunga prietenie (21)), pina la moartea acestuia (martie 1304). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Incepe de-acum pentru Dante un lung sir de rataciri prin diferite cetati italiene, intre care: Treviso, Padova, Venetia, Sarzana, Casentino, Bologna (unde-si reinnoieste prietenia cu Cino da Pistoia, la rindul lui exilat), Lunigiana, Lucca, Verona (unde se pare ca a stat vreo 5-6 ani, pina spre 1318, sub protectia lui Cangrande della Scala (22)), Ravenna (unde in ultimii ani si-a avut si copiii linga el, Antonia devenind acolo <i>suora Beatrice</i>). Se spune ca ar fi fost la Pisa sau la Genova cind, prin 1312, l-ar fi intilnit pe Francesco Petrarca, pe atunci un baietandru de 8 ani, care venise cu tatal sau, Petracco, sa se inchine lui Henric (in italiana: <i>Arrigo</i>) VII de Luxemburg, <i>unico Principe romano</i>, providential aducator de pace si dreptate in viziunea lui Dante (23) si a ramasitelor ghibeline, incoronat in vara acelui an (29 iunie) imparat la Roma (dar nu de papa, ci doar de legatii papali, si nu la San Pietro, ci la San Giovanni in Laterano...), din pacate lovit de malarie in anul urmator si ducind cu sine in mormint toate nadejdile ce se legasera de noua aventura imperiala. Dupa Villani si Boccaccio, Dante ar fi ajuns si la Paris, prin 1309-1310, trecind si pe la Sorbona, dar astazi faptul este serios pus la indoiala. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Pe fondul acestor peregrinari isi scrie operele de maturitate. Intre 1304 si1307 redacteaza <i>Il Convivio</i> (in traducere: „Ospatul“, scriere eteroclita in limba vulgara, in traditia anticelor <i>Banchete</i> ale intelepciunii, strabatuta si ea <i>de la memoria di quella gloriosa Beatrice</i>, dar din pacate nefinalizata la dimensiunile proiectate) si <i>De vulgari eloquentia</i> (primul tratat al lui Dante in latineasca vremii, consacrat insa tocmai limbii vii, pe care-si propune s-o inalte la demnitatea culturii si creatiei, cum a si reusit de fapt, constient pe de o parte ca intreprinde prima abordare „lingvistica“ a unei limbi vulgare: <i>Cum neminem ante nos de vulgaris eloquentie doctrina quicquam inveniamus tractasse</i>..., iar pe de alta parte ca exista necesitatea unei italiene supradialectale, nimic altceva decit ceea ce numim astazi limba literara, dar careia el ii spune „ilustra“). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1306, alegind endecasilabul si tertina (24), incepe redactarea capodoperei sale, <i>Commedia</i> (25) (prim si referential monument al acelei limbi „ilustre“ pe care o invocase principial), la care va lucra pina in proximitatea mortii. In pomenita epistola catre Cangrande della Scala, autorul explica de ce si-a numit poemul <i>Commedia</i>: „Titlul cartii este: «Incepe <i>Comedia</i> lui Dante Alighieri, florentin prin nastere, nu prin purtari». Pentru intelegerea lui trebuie stiut ca vorba comedie vine de la <i>comos</i>, sat, si <i>oda</i>, adica cintec, de unde <i>comedia</i>, cum ar veni: cintec satesc. Si comedia este un anumit fel de povestire poetica, deosebit de toate celelalte. Prin cuprins se deosebeste de tragedie prin aceea ca tragedia este la inceput uimitoare si linistita, la sfirsit sau iesire este plina de duhoare si groaznica; si de aceea e numita de la <i>tragos</i>, adica tap, si <i>oda</i>, cum ar veni: cintec de tap, adica cu miros greu ca al tapului, cum se arata de Seneca in tragediile sale. Comedia in schimb incepe cu ceva aspru, dar cuprinsul ei se incheie in chip fericit, cum se arata de Terentiu in comediile sale. De aici obiceiul unor autori de scrisori de a spune, in urarile lor, in loc de urare «inceput tragic si sfirsit comic». De asemenea se deosebesc in stil: inaltator si sublim al tragediei, iar al comediei scazut si umil, cum hotaraste Horatiu in <i>Poetica</i> lui, unde ingaduie autorilor de comedii sa vorbeasca uneori ca autorii de tragedii si invers: <i>Interdum tamen et vocem comedia tollit,/ Iratusque Chremes tumido delitigat ore;/ Et tragicus plerumque dolet sermo pedestri/ Telephus et Peleus</i> etc. (26). Si prin aceasta se vede limpede de ce opera de fata se numeste comedie. Intr-adevar, daca ne uitam la cuprins, la inceput este groaznica si plina de duhoare, pentru ca e Infernul; la sfirsit fericita, atragatoare si placuta, pentru ca e Paradisul. Iar stilul este scazut si umil, deoarece este in limba vulgara, in care vorbesc si femeile. Si astfel se vede limpede de ce se numeste comedie“ (27).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Se aproximeaza ca <i>Infernul</i> l-ar fi compus cam intre 1306 si 1309, <i>Purgatoriul </i>pina spre 1313, iar <i>Paradisul</i> pina spre 1320, dar e de crezut ca intregul poem a mai avut parte de slefuiri si in perioada ravenneza (<i>Paradisul</i>, de altfel, nu va fi facut public in intregime decit postum, dupa ce ultimele treisprezece cinturi ar fi fost descoperite in chip miraculos, la opt luni de la moartea poetului, de catre fiul sau Jacopo, caruia i s-a aratat in vis, indicindu-i locul (28)). Din pacate, nu a ajuns pina la noi nici un text autograf al poetului, ci doar un numar destul de mare de cópii manuscrise realizate dupa moartea sa (peste 500 numai in Italia, plus alte vreo 200 pe aiurea) (29), o influenta covirsitoare in timp avind-o cele ale lui Boccaccio (de la care s-au conservat trei transcrieri). Un codice extrem de renumit este <i>Codice Vat. Lat. 3199 (Vat)</i>, de la Biblioteca Vaticana, identificat de multi cu exemplarul poemului pe care Boccaccio i l-a daruit lui Petrarca intre 1351 si 1353 (30).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1312-1313, elaboreaza (probabil incepind inainte de moartea lui Henric VII si terminind imediat dupa), in latina, <i>De Monarchia</i>, a carei axa este raportul dintre <i>sacerdotium</i> si <i>imperium</i>, cu convingerea ca monarhia universala este esentiala fericirii terestre a oamenilor si ca puterea imperiala nu trebuie sa fie supusa celei bisericesti, ci doar „reverentioasa“ fata de aceasta: papei ii revine puterea <i>spirituala</i>, iar imparatului cea <i>temporala</i>. Cele doua puteri sint independente una de cealalta si deriva in egala masura direct de la Dumnezeu. Incheierea este ca <i>Illa igitur reverentia Cesar utatur ad Petrum qua primogenitus filius debet uti ad patrem: ut luce paterne gratie illustratus virtuosius orbem terre irradiet, cui ab Illo solo prefectus est, qui est omnium spiritualium et temporalium gubernator </i>(31).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">Egloghe</span></i><span lang="ES-TRAD"> (doua compozitii in versuri latinesti adresate in 1319 eruditului profesor bolognez Giovanni del Virgilio (32), care-l invitase – tot in versuri – la Bologna, sugerindu-i, pe de alta parte, sa lase vulgara si sa se onoreze scriind numai latineste) si <i>Quaestio de aqua et de terra</i> (dizertatie teologico-filosofico-stiintifica tinuta de Dante la biserica Sant’Elena din Verona, in prezenta clerului local, pe 20 ianuarie 1320, cu prilejul unei calatorii la Mantova invecinata) sint ultimile lui scrieri, periferice in ansamblul operei. <i>(Va urma)</i></span></b></div><div align="right" style="text-align: right;"><b><span lang="ES-TRAD">R</span></b><b><span lang="RO">azvan CODRESCU</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">Note:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">*</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Postfata volumului Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note, comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, proaspat aparut la Editura Christiana din Bucuresti. In textul reprodus aici in serial, notele de subsol sint numerotate in continuarea celor din numarul precedent, pastrindu-se astfel identitatea lor numerica din volum.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">18.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Faptul ca Dante insusi nu se refera niciodata la ea, si nici un cronicar meticulos ca Villani n-o pomeneste, i-a facut pe unii sa se indoiasca de realitatea acestei ambasade. Boccaccio (<i>Vita</i>, XXV) il confirma pe Compagni, punind pe seama lui Dante si urmatoarea replica: „Daca eu ma duc, cine ramine? Daca eu ramin, cine se duce?“ (ca exemplificare a afirmatiei ca „dupa cite spun contemporanii sai, s-a aratat a fi foarte increzut si nu i s-a parut ca ar pretui mai putin decit pretuia“ – trad. rom. cit.).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">19.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Sef suprem al justitiei si al armatei, care, dupa lege, nu trebuia sa fie originar din cetate. Cante de' Gabrielli provenea dintr-o influenta familie senioriala din Gubbio (Umbria).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">20.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Dante fusese capul acelei ambasade. Ceilalti doi ambasadori, subordonati lui, fusesera sloboziti sa transmita acasa vointa papei, numai el fiind retinut, cu parsivenie protocolara.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;">21.</span><span style="font-size: 10pt;"> S-a spus ca a fost omul viu pe care Dante l-ar fi pretuit cel mai mult in viata lui.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;">22.</span><span style="font-size: 10pt;"> </span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">Acestuia i-a adresat, in 1317, o celebra epistola in latineste (<i>Magnifico atque victorioso domino domino Cani Grandi de la Scala sacratissimi Cesarei Principatus in urbe Verona et civitate Vicentie Vicario generali</i>), fundamentala pentru interpretarea <i>Divinei Comedii</i> si indeosebi a <i>Paradisului </i>(pe care i l-a si dedicat). Autenticitatea scrisorii a fost uneori pusa la indoiala, dar fara argumente decisive.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">23.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> A se vedea, pe linga <i>De Monarchia</i>, epistolele in latineste trimise catre <i>Universis et singulis Ytalie Regibus et Senatoribus alme Urbis nec non Ducibus Marchionibus Comitibus atque Populis</i>, cu apelul de a-l sustine pe Henric, catre <i>inmeritus scelestissimis Florentinis intrinsecis</i>, invitindu-i pe cei de acasa sa nu opuna rezistenta acestuia (vor fi insa primii care o vor face!), si catre insusi efemerul imparat: <i>Sanctissimo gloriosissimo atque felicissimo triumphatori et domino singulari domino Henrico divina providentia Romanorum Regi et semper Augusto</i> – aceasta din urma in numele „tuturor toscanilor doritori de pace pe pamint“. Desigur, Dante vedea in acest Sfint Imperiu romano-germanic, dincolo de implinirea unui ideal istoric, si marea sansa a intoarcerii lui in patria natala (mereu invocatul <i>natìo loco</i>).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">24.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Dante a tinut sa-si structureze intregul poem pe simbolistica crestina a numarului 3, in acord cu dogma trinitara, cu tripartitia lumii de dincolo, cu cele trei mari virtuti paulinice (credinta, nadejdea, dragostea – <i>cf</i>. mai ales <i>I Cor</i>. 13, 13), poate si cu cele trei stadii ale misticii (purgativ, iluminativ, unitiv), ca si cu teoria augustiniana a trihotomiei fiintei umane (spirit, suflet, trup) in analogie cu trinitatea divina: poemul numara 3 parti, fiecare cu cite 33 de cinturi (in cazul <i>Infernului</i> adaugindu-se si cintul introductiv al intregii <i>Comedii</i>), avind ca unitate strofica tertina, iar fiecare tertina – cum versul este de 11 silabe – continind la rindul ei 33 de silabe. Numarul insumat al cinturilor din cele trei parti (<i>cantiche</i>) este de 100 – multiplul perfect al lui 10, numarul care in vechea doctrina pitagoreica reprezenta <i>Tetraktys</i>-ul (suma primelor patru numere: 1+2+3+4), simbolizind creatia universala, armonia cosmica, totalitatea dinamica (<i>cf</i>. si Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, <i>Dictionnaire des symboles. </i></span><i><span style="font-size: 10pt;">Mythes, rêves, coutumes, gestes, formes, figures, couleurs, nombres</span></i><span style="font-size: 10pt;">, édition revue et corigée, Robert Laffont/Jupiter, Paris, 1982, art. „Dix“). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;">25.</span><span style="font-size: 10pt;"> Dante n-a numit-o el insusi „Divina“, ci acest epitet ii va fi fost atribuit pentru prima oara de catre Boccaccio, dar de impus s-a impus mult mai tirziu, numai dupa ce in 1555 a aparut, la Venetia, prima editie efectiv intitulata <i>Divina Commedia</i> (ingrijita de Lodovico Dolce si tiparita de Gabriele Giolito de' Ferrari). Totusi Ramiro Ortiz (in ed. cit., p. XLIII) scrie: „Intiia data cind gasim titlul fericit de <i>Divina Comedia</i>, e in editia venetiana din 1529, cu comentariul lui Cristoforo Landino, din care am luat frumoasele xilografii ce impodobesc editia de fata“! </span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">Daca Ramiro Ortiz se inseala, de unde a luat totusi xilografiile?! Intrigat, am verificat si am constat urmatoarele: exista, intr-adevar, o editie venetiana din 1529, cu xilografiile respective (folosite pina la urma si in editia de fata) si cu comentariul lui <i>Christophoro Landino, Fiorentino</i>. Colofonul ne mai informeaza: <i>Stampato in Venetia per Iacob del Burgofranco </i>[Iacopo Borgofranco]<i>, Pavese. Ad instantia del nobile messere Lucantonio Giunta, Fiorentino</i>. Pe pagina de titlu, insa, nici pomeneala de „Divina Comedia“! Calificativul exista, ce-i drept, dar ii este atribuit lui Dante: <i>Comedia di Danthe Alighieri, poeta divino</i>... E limpede ca Ramiro Ortiz n-avea cum sa se insele el insusi, dar ne-a inselat pe noi! Si asta, probabil, numai ca sa-si poata sustine o alta afirmatie falsa, din Introducere (p. 6): „O veche dorinta a mea era aceea sa vad reproduse intr-o editie moderna a <i>Commediei</i>, minunatele xilografii cu care e impodobita <i>editio princeps</i> a poemei dantesti. Multumita bunavointei Editurii „Cartea Romaneasca“ [...] pot azi sa-mi vad implinita vechea dorinta“. Numai ca editia din 1529 nu este in nici un fel o <i>editio princeps</i> (vezi si nota 30)! Indaratul mistificarii nu poate fi decit un soi de dispret cordial pentru periferia valaha. Si fapt este ca treaba „a tinut“...</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">26.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Horatiu, <i>Ars poetica</i>, 93-96: <i>Totusi comedia-si inalta uneori glasul, / plin de minie, si Chremes se cearta cu vorbe umflate / si-n tragedie se vaita cu vorbe de rind nu o data / Telephus si Peleu</i>...</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">27.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> „Scrisoarea catre Cangrande de la Scala“, trad. rom. Petru Cretia, in Dante, <i>Opere minore</i>, Ed. Univers, Bucuresti, 1971, pp. 746-747. Prin sintagma „opere minore“ sint desemnate, prin traditie, celelalte scrieri ale lui Dante in raport cu <i>Divina Comedie</i>. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">28.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> <i>Cf</i>. Boccaccio, <i>Vita</i>, XXVI; in ed. rom. cit. – pp. 137-139. Martor la descoperirea lor ar fi fost un oarecare Piero di Giardino (mort deja la data cind scria Boccaccio...), notar si fost ucenic al lui Dante. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">29.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Cel mai vechi codice datat care s-a pastrat – <i>Landiano 190 (La)</i> – fiind din 1336, de la Biblioteca Passerini Landi din Piacenza, secondat de unul din 1337 – <i>Codice 180 (Triv)</i> – de la Biblioteca Trivulziana din Milano, probabil cel mai faimos si mai intrebuintat dintre toate cele din perioada preboccacciana (deci de dinainte de 1350). Cele mai multe date din acest paragraf le-am preluat selectiv din editia ingrijita de Daniele Mattalia (Dante Alighieri, <i>La Divina Commedia, I. Inferno</i>, settima ristampa, Biblioteca Universale Rizzoli, Milano, 1996).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">30.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Din a doua jumatate a secolului al XV-lea vor incepe sa circule editiile tiparite. <i>Editio princeps</i> este considerata cea din Foligno, a lui Giovanni [Johann] Neumeister din Magonza [Mainz], scoasa in aprilie 1472 si urmata citeva luni mai tirziu de o editie venetiana si de alta mantovana. Pentru alte editii, pina la cele mai recente, a se vedea, in continuare, <i>Reperele bibliografice</i>.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">31.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> „Prin urmare, Cezarul [Imparatul] sa se poarte fata de Petru [Papa] cu respectul cu care primul nascut trebuie sa se poarte fata de parintele sau: pentru ca, luminat cu razele harului parintesc, el sa lumineze mai puternic globul pamintesc, in fruntea caruia a fost pus de catre Acela care este singur stapinitor al tuturor celor spirituale si temporale“ (trad. rom. Francisca Baltaceanu, Titus Barbulescu, Sandu Mihai Lazarescu, ed. cit., p. 688).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">32.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Acesta, adevarat precursor al umanistilor renascentisti de mai tirziu, era de fapt fiul unui Antonio, del Virgilio fiind doar o porecla, pe care i-o atrasese marele lui cult pentru poetul latin. In <i>Vita di Dante</i> (XVI), Boccaccio reproduce, cu elogii, epitaful de 14 versuri latinesti pe care maestrul Giovanni del Virgilio i l-a alcatuit lui Dante: <i>Theologus Dantes, nullius dogmatis expers quod foveat claro philosophia sinu</i> etc.</span></b><br />
<br />
<br />
</div><div class="Section1"><div align="center" style="line-height: 14.4pt; text-align: center;"><b><span lang="RO">DANTE ALIGHIERI INTRE VIATA SI OPERA</span>*</b><b><span lang="RO"> (IV)</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">(Urmare din numarul trecut)</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Deja ilustru si precumpanitor preocupat de studiile si scrierile sale, Dante pare tot mai resemnat, dupa 1313 (mai exact, dupa fulgeratoarea moarte la Buonconvento a lui Henric VII, survenita in vara acelui an), cu conditia de exilat. Cind in 1315 i se ofera posibilitatea de a reveni la Florenta, dar in conditii inacceptabil de umilitoare (plata unei sume de bani si un fel de cersire a milei publice in ziua de Sf. Ioan, constind intr-un ceremonial de inchinare – asa-numita <i>offerta</i> – in fata oficialilor cetatii), ii scrie unui „amic florentin“ (cleric, dupa adresare), in probabil cea mai cunoscuta dintre epistolele sale, cu o indignare mindra, dar totusi senina: „Nu e aceasta calea de intoarcere in patrie, Parinte al meu. Daca insa, de catre domnia ta intii, apoi de catre altii, se va gasi alta cale, care sa nu fie straina de faima si de cinstea lui Dante [<i>que fame Dantisque honori non deroget</i>], pe aceea voi primi-o de buna, cu pasi nesovaielnici. Iar daca, pentru a intra in Florenta, nu se afla nici una de felul acesta, atunci nu voi mai intra niciodata in Florenta. Si de ce as intra? N-am sa vad oare de oriunde chipul soarelui si al stelelor? Oare, fara sa fiu silit mai intii sa ma intorc in oras umilit, injosit chiar in fata locuitorilor Florentei, nu voi putea oriunde sub cer gindi foarte dulcile adevaruri? </span>Si nici piinea n-are sa-mi lipseasca [<i>Quippe nec panis deficiet</i>]“ (<i>Opere minore</i>, ed. rom. cit., pp. 740-741) </b><b>(33).</b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">In 1319 este invitat la Ravenna ca oaspete de onoare al lui Guido Novello da Polenta, seniorul locului. Sint pentru Dante vremuri linistite si inlesnite, de tirzie bucurie: e inconjurat de un cerc de admiratori cultivati si fideli, in frunte cu insusi stapinul cetatii, precum si de propria progenitura (feciorii Jacopo si Pietro nu erau nici ei straini de pasiunea literelor, iar mai tirziu vor scrie comentarii notabile la <i>Commedia</i> parinteasca (34) si vor face ei insisi versuri). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Cu cele mai bune ginduri, cu toata pretuirea si increderea, nimeni altul decit discipolul si binefacatorul sau, Guido Novello da Polenta, fara sa poata banui citusi de putin grimasa destinului, il trimite intr-o importanta misiune diplomatica la Venetia, ce a fost sa fie ultimul lui drum. Era vara anului 1321. Dante avea 56 de ani, era inca in deplina putere si nu si-a dezmintit abilitatea si experienta de negociator, implinindu-si cu succes misiunea. Dar iata ca pe drumul de intoarcere, prin partile mlastinoase dinspre Comacchio, l-a lovit necrutatoare malaria, ca si pe nefericitul imparat mort inainte de a-i fi implinit visul imperial. A ajuns la Ravenna numai ca sa zaca pe patul mortii. Eforturile disperate de a-l salva ale priceputului medic Fiducio de' Milotti au ramas zadarnice, ca si lacrimile fierbinti ale Antoniei – sora Beatrice – care se va fi rugat toata noaptea cu monahiile in capela manastirii. Poetul s-a stins in pragul marelui praznic al Inaltarii Sfintei Cruci, in noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, procopsind Ravenna cu cel mai de seama mormint al ei.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Boccaccio (<i>Vita</i>, XIV) tine sa ne incredinteze ca a murit spovedit si impartasit (<i>secondo la cristiana religione ogni ecclesiastico sacramento umilmente e con divozione ricevuto</i>). A fost ingropat intr-un sarcofag de marmura simpla, in coasta bisericii San Pier Maggiore, zisa apoi a Sfintului Francisc. Guido Novello da Polenta, care i-a organizat funeralii festive si a tinut cu acel prilej un afectat discurs (<i>uno ornato e lungo sermone</i>), intentiona sa-i ridice ulterior si un monument funerar pe masura, dar a pierdut in anul urmator cirma Ravennei si planul nu s-a mai putut realiza. Abia in 1483, la initiativa si pe cheltuiala lui Bernardo Bembo (tatal lui Pietro Bembo, scriitorul cardinal), ambasador al Venetiei la Ravenna, se amenajeaza un ansamblu mai somptuos, cu un basorelief lucrat de Pietro Lombardo. </span>Constructia in stil neo-clasic care-l adaposteste astazi dateaza din 1780. </b></div><div style="text-align: justify;"><b>Incepind inca din 1396, dar mai ales cu Lorenzo de’ Medici (1449-1492), florentinii au tot incercat, dornici sa repare nedreptatea si ingratitudinea antecesorilor, sa-i aduca osemintele la Florenta. De teama unui rapt, un frate Santi, in a doua jumatate a secolului al XV-lea, le-a pus intr-o racla si le-a zidit intr-un perete al bisericii, astfel ca in 1519, cind s-a obtinut dezlegarea papala pentru stramutarea lor in cetatea de pe Arno, nu s-a aflat decit un mormint gol, cu doar citeva urme de oase si frunze de laur. Descoperite din intimplare vreo patru veacuri mai tirziu (27 mai 1865), ramasitele poetului au fost reasezate in sarcofagul de marmura, unde odihnesc pina azi. Florentinii i-au ridicat si ei, in 1829, la Santa Croce, un monument comemorativ, vegheat, expiator, de cuvintele pe care Dante insusi le-a inchipuit ca intimpinare solemna a lui Vergiliu (<i>Inf</i>., IV, 80): <i>Onorate l'altissimo poeta!</i></b></div><div align="right" style="text-align: right;"><b><span lang="ES-TRAD">R</span></b><b><span lang="RO">azvan CODRESCU</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="ES-TRAD">Note:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">*</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Postfata volumului Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note, comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, proaspat aparut la Editura Christiana din Bucuresti. In textul reprodus aici in serial, notele de subsol sint numerotate in continuarea celor din numarul precedent, pastrindu-se astfel identitatea lor numerica din volum.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">33.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> Acest refuz demn se pare ca a iritat autoritatile florentine, prigoana rasfringindu-se si asupra urmasilor poetului. Abia la doua decenii de la moartea lui Dante, fiul Jacopo obtine in sfirsit recuperarea bunurilor parintesti confiscate.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">34.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;"> <i>Chiose alla Cantica dell' Inferno di Dante Alighieri attribuite a suo figlio Jacopo</i>, Florenta, 1842 (reed. </span><span style="font-size: 10pt;">1915), si <i>Petri Allagherii super Dantis ipsius genitoris Comoediam Commentarium</i>, Florenta, 1845 (reed. Montecassino, 1865).</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="ES-TRAD">DANTE IN ROMANESTE*</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. [I.] Infernul</i>, traductiune de Maria P. Chitiu, Craiova, 1883 (traducere nerimata).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. II. Purgatoriul</i>, traductiune de Maria P. Chitiu, Craiova, 1888 (traducere nerimata).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, traducere in versuri de N. Gane, Editura Librariei Noua Iliescu, Grossu & Comp., Iasi, 1906.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1924]. <i>Cf</i>. si G. Cosbuc, <i>Opere, VII. Traduceri, Dante, Divina Comedie, 1. Infernul</i>, editie critica de Gh. Chivu, prefata si comentarii de Alexandru Dutu, Editura Minerva, Bucuresti, 1985. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Purgatoriul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1927].</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Paradisul</i>, traducere de G. Cosbuc, editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Editura „Cartea Romaneasca”, Bucuresti, f. a. [1932].</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Infernul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1932 (traducere in proza).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Purgatoriul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1933 (traducere in proza). </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Paradisul</i>, tradus de Alexandru Marcu, ilustrat de Mac Constantinescu, editat de Scrisul Romanesc, Craiova, 1934 (traducere in proza).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, in romaneste de Eta Boeriu, note si comentarii de Alexandru Dutu si Titel Pirvulescu, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1965 (numeroase reeditari).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Opere minore</i>, traduceri de Francisca Baltaceanu, Titus Barbulescu, Oana Busuioceanu, Virgil Candea, Petru Cretia, Stefan Aug. Doinas, Sandu Mihai Lazarescu, Elena Nasta, Romulus Vulpescu; comentarii de Oana Busuioceanu, Virgil Candea, Stefan Aug. Doinas, Alexandru Dutu; introducere, tabel cronologic si note introductive de Virgil Candea, Editura Univers, Bucuresti, 1971.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante, <i>Infernul</i>, interpretare romaneasca, note si un cuvint inainte de George Buznea, Editura Univers, Bucuresti, 1975.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie</i>, in romaneste de Giuseppe Cifarelli, editie ingrijita de Titus Pirvulescu si prefatata de Alexandru Cioranescu**, Editura Europa, Craiova***, 1993.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD">Dante Alighieri, <i>Divina Comedie. Infernul</i>, text bilingv, cu versiune romaneasca, note, comentarii, postfata si repere bibliografice de Razvan Codrescu, Editura Christiana, Bucuresti, 2006.</span></b></div><div class="MsoEndnoteText" style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Note:</span></i></b></div><div class="MsoEndnoteText" style="text-align: justify;"><b>* <span lang="RO">Am avut in vedere aici numai textele intrate in circuitul public prin volume tiparite. Ce a ramas de pe urma uriasei munci a regretatului Marian Papahagi (traducere, note, comentarii, excursuri, liste bibliografice) sper sa se regaseasca in curind intr-o editie profesionala si cit mai bine raspindita. Am aflat intre timp ca fiica acestuia, d-ra Irina Papahagi, continua traducerea de acolo de unde a lasat-o tatal sau (<i>Purgatoriul</i>, VII). Sint oarecum la curent si cu versiunea romaneasca la care lucreaza de multa vreme d-l George Pruteanu (si care poate fi partial accesata pe internet), dorindu-i o cit mai grabnica si frumoasa finalizare. E reconfortant sa stii ca ai tovarasi de drum in vremuri aparent atit de neprielnice si ca Dante, ca Dragostea insasi, ne mai poate oricind taia calea <i>in abito leggier di peregrino</i>...</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">** Regretatul Alexandru Cioranescu (1911-1999) tradusese el insusi <i>Divina Comedie</i>... in franceza (Lausanne, 1964). Nici italianul (postum) si nici romanul (antum) n-au reusit sa cucereasca publicul limbilor de destinatie. Chiar renuntind la rima, romanul a reusit mai bine, dar trebuie sa se tina seama ca era un mare profesionist al literaturii, in vreme ce italianul nu era decit un functionar bancar! </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">*** Orasul Craiova ocupa un loc aparte in destinul romanesc al lui Dante. Aici au aparut, in 1883 si 1888, primele „traductiuni” integrale ale Infernului si Purgatoriului (Maria P. Chitiu); aici au aparut, intre 1932 si 1934, cele trei volume ilustrate ale traducerii in proza a lui Alexandru Marcu; aici, la Editura Ramuri, in 1945 sau 1946, a aparut traducerea in versuri a <i>Infernului</i> – pe care regret ca nu o cunosc direct (preiau indatorat cele citeva informatii colportate pe internet, in special de catre d-l Alexandru Laszlo) – realizata de I. A. Tundrea (medic interbelic mort spre sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, caruia inteleg ca in 1999, la peste o jumatate de veac de la moarte, i-a aparut, prin efortul urmasilor, si traducerea romaneasca integrala a <i>Divinei Comedii</i>, dar la... Editura Medicala din Bucuresti si intr-un tiraj „confidential”); in fine, tot aici avea sa apara, la 35 de ani de la moartea traducatorului, versiunea modesta, dar induiosatoare a sirguinciosului Cifarelli.</span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 12pt;"> </span></b></div></div></div><b><br />
</b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="font-size: 10pt;"> Preluat din PUNCTE CARDINALE </span><span lang="ES-TRAD" style="font-size: 10pt;">(Noiembrie -Decembrie 2006 şi ianuarie, Februarie şi Martie 2007)</span></b></div></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-54276277689820525942010-04-30T09:42:00.000-07:002010-04-30T09:42:19.722-07:00RĂZVAN CODRESCU în PUNCTE CARDINALE<div class="Section1"> <div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="IT">TRAGICA ISTORIE A CONTELUI UGOLINO </span></b></div><div class="MsoTitle" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><img align="right" height="308" src="http://www.punctecardinale.ro/dec_2009/dec_2009_10_01.JPG" width="400" />Iata, in versiune romaneasca (Razvan Codrescu), fragmentul transpus in sanscrita de eruditul italian Arturo Farinelli (<i>Inf</i>., XXXII, 124-139, si XXXIII, 1-90), la care face referinta d-l Claudio Mutti in finalul textului anterior. </span></b></div><div class="MsoTitle" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">In al doilea<i> </i>briu din cercul al noualea al Infernului, numit <i>Antenora</i> (dupa numele printului troian care si-a tradat cetatea), se chinuiesc <i>tradatorii de patrie</i>. Acestia sint prinsi in gheata pina la git, intr-un lac atit de inghetat incit, chiar muntii – Tambernicchi si Pietrapana – de s-ar prabusi peste el, “nici pe la margini gheata n-ar trosni”. </span></b></div><div class="MsoTitle" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Cintul XXXII se incheie cu imaginea terifianta a unui cap care-l roade vesnic pe un altul din fata lui: este vorba de contele Ugolino della Gherardesca (m. 1289), guelf, care se razbuna astfel in eternitate pe dusmanul sau de moarte, arhiepiscopul Ruggieri degli Ubaldini (m. 1295), ghibelin (povestea lor – una dintre cele mai cutremuratoare din tot <i>Infernul</i> – continua in cintul urmator; pentru detalii, <i>cf</i>. Villani, <i>Cron.</i>, VII, 128). Scena ii aduce aminte lui Dante de legendarul Tideu (unul dintre cei 7 regi porniti contra Tebei), care rosese capul adversarului sau Menalip (dupa ce fusese ranit de moarte de catre acesta). </span></b></div><div class="MsoTitle" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Ugolino ii povesteste lui Dante cumplitul sfirsit al sau si al descendentilor sai (doi fii si doi nepoti de fiu), inchisi si lasati sa moara de foame in turnul Gualandi, comparat aici cu colivia intunecata in care vinatorii tin pasarile de prada – soimii, in speta – la vremea napirlirii, supranumit de atunci <i>Torre della Fame </i>(“Turnul Foamei”). </span></b></div><div class="MsoTitle" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Este celebra si diatriba lui Dante la adresa Pisei (v. 79 si urm.), cetate care rusineaza, prin degradarea ei morala, “pe cei din mindra tara a lui <i>sì</i>” (in original: ... <i>le genti/ del bel paese là dove’l sì suona</i>, “norodul/ din frumoasa tara unde <i>sì</i> [da] rasuna”), adica din intreag</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt;">a Italie.</span><span lang="IT" style="font-size: 12pt;"> </span><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">(R. C.)</span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="IT">Cintul XXXII</span></b></div><b><i><span lang="RO">124<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Ne-ndepartasem cind, in grea strinsoare, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">zarii in scoc doi osinditi parind</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">ca unul cusma pe cel</span>’</i><i><span lang="RO">lalt il are;</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">127<span> </span></span></i><i><span lang="RO">cum dintr-o piine musca cel flamind,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">asa cel mai de sus isi infipsese</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">din spate dintii-n cel mai jos sezind.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">130<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Nu altfel imi inchipui ca-i rosese</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">Tideu lui Menalip taiatul cap</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">de cum trudeau acele falci sumese.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">133<span> </span></span></i><i><span lang="RO">“O, tu, ce-n chip de fiara esti casap</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">si-arati pe cel muscat atita ura,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">zi-mi pentru ce”, graii, “de-aici cind scap,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">136<span> </span></span></i><i><span lang="RO">de ai temei sa-l toci asa in gura,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">aflind ce nume-aveti, si-al lui pacat,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">in lume eu spovada pe masura</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">139<span> </span></span></i><i><span lang="RO">sa-ti rasplatesc, daca-a vorbi mi-e dat!”.</span></i></b><br />
<b>Cintul XXXIII</b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">1<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Din cruntul lui festin, cel pacatos </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">se-opri atunci si gura-nsingerata</span></i></b><br />
<b><i>si-o sterse-n parul celui vesnic ros.</i></b><br />
<b><i>4<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></i><i>Apoi rosti: “Durerea ne-mpacata</i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">mi-o iscodesti, al carei gind ma doare</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">si-asa, necum s-o mai si deapan toata. </span></i></b><br />
<b><i>7<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></i><i>Dar ca sa-i fie liftei tradatoare, </i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">la care rod, saminta de ocara,</span></i></b><br />
<b><i>din jale grai vedea-vei cum rasare.</i></b><br />
<b><i>10<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></i><i>Nu stiu nici cine esti, nici cum coboara</i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">faptura ta pe-aici, dar florentin</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">socot, din vorba ta, ca poti fi doara.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">13 </span>Eu conte-am fost, pe nume Ugolin,</i></b><br />
<b><i>si-acesta-i Ruggieri, arhiereu</i></b><br />
<b><i>din care-afla-vei de ce musc hain.</i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">16<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Cum, desi-n el m-am increzut mereu,</span></i></b><br />
<b><i>in lanturi cu urzelile-i m-a pus,</i></b><br />
<b><i>si-n groapa-apoi, nu-i lipsa-a spune eu. </i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">19<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Dar altceva nu stii si trebui spus, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">si-anume felul crud al mortii mele,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">spre care-acesta nemilos m-a dus. </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">22<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Printre-ale turlei soimilor zabrele,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">ce de la mine-a foamei fu numita,</span></i></b><br />
<b><i>si-n care si-altii-or da de cazne grele,</i></b><br />
<b><i>25<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></i><i>mai multe dati vazusem innoita</i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">a lunii fata, cind un vis avui</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">ce-mi deslusi amarnica ursita.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">28<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Pe-acesta-n chip de staroste-l vazui,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">pe muntele ce Lucca o desparte </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">de-ai Pisei ochi, vinind si lup, si pui. </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">31<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Cu-a lor catele iuti si crude foarte, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">Gualand, Sismondi si Lafranchi-aveau </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">intiii haita spre vinat s-o poarte.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">34<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Si parca-n goana lor se poticneau</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">tatal si fiii, iara colti de ciine</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">in carnea lor taiosi se infigeau.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">37<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Si ochi facind spre ziua cea de miine,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">in somn mi-i auzii pe fiecare </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">din fiii mei cersind cu lacrimi piine.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="DE">40<span> </span></span></i><i><span lang="DE">Drept crud te-as tine de n-ai fi in stare </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">sa intelegi amara-mi presimtire: </span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">de-acum nu plingi, au cind vei plinge oare?!</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">43<span> </span></span></i><i><span lang="ES-TRAD">Iar cind, treziti din somn cu ingrozire,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">al hranei ceas se-apropia sa bata,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">crestea-ndoiala-n cuget si-n privire;</span></i></b><br />
<b><i>46<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></i><i>ci poarta turlei auzii deodata </i></b><br />
<b><i>c-o ferecau, drept care ma uitai</i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD">spre fiii mei, cu vocea sugrumata.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="DE">49<span> </span></span></i><i><span lang="DE">Eu nu plingeam, ci-ncremenisem, vai,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="ES-TRAD"> dar ei plingeau, si Anselmuccio-al meu</span></i></b><br />
<b><i><span lang="DE">imi zise: “Tata, ce te uiti? </span>Ce ai?”.</i></b><br />
<b><i><span lang="RO">52<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Dar tot n-am plins, nici glas n-avut-am eu,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">in acea zi, nici noaptea urmatoare,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">ci pin</span></i><i><span lang="ES-TRAD">’</span></i><i><span lang="RO"> la noii zori tacui mereu.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">55<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Iar cind miji din nou zgircitul soare </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">in temnita durerii si-mi vazui</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">pe patru chipuri propria-nfatisare,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">58<span> </span></span></i><i><span lang="RO">sa nu-mi musc pumnii zau ca nu putui; </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">ci ei, crezind ca foamea e de vina,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">sarind strigara: „Tata, daca nu-i</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">61<span> </span></span></i><i><span lang="RO">alt chip, ne-ar fi durerea mai putina</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">sa musti din noi, caci carnea ce ne-ai dat</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">de foame drept ar fi acum sa-ti tina!”.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">64<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Spre-a nu-i mihni mai mult, m-am stimparat</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">si-am tot tacut, o zi, si inca una... </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">O, de pamintu-atunci s-ar fi crapat!</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">67<span> </span></span></i><i><span lang="RO">A patra zi, tirindu-se intruna, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">imi zise bietul Gaddo: „Tata-al meu,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">de ce ma lasi?”, si pentru totdeauna</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">70<span> </span></span></i><i><span lang="RO">inchise ochii; apoi vazut-am eu, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">precum ma vezi, si ceilalti cum cazura,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">spre ziua-a sasea, chinuiti din greu.</span></i></b><br />
<h1 align="left" style="text-align: left;"><b><i><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman"; font-weight: normal;">73<span style="font: 7pt "Times New Roman";"> </span></span></i><i><span lang="FR">Catam orbit topita lor faptura, </span></i></b></h1><b><i><span lang="RO">si doua zile, morti, i-am tot strigat: </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">apoi ca chinul foamea fu mai dura”.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">76<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Zicind acestea, prinse incruntat</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">sa muste iarasi pin</span></i><i><span lang="ES-TRAD">’</span></i><i><span lang="RO"> la os, ciineste, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">din ticaloasa teasta de prelat.</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">79<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Ah, Pisa, cuib de-ocara ce-njoseste</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">pe cei din mindra tara a lui </span></i><span lang="RO">sì<i>,</i></span></b><br />
<b><i><span lang="RO">cit nimeni din vecini nu te stirpeste,</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">82<span> </span></span></i><i><span lang="RO">o, de Capraia si Gorgona-ar fi</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">s-astupe gura Arnului si-ndata</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">sa ti se-nece liftele de vii!</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">85<span> </span></span></i><i><span lang="RO"> Caci chiar stiind ca vei fi fost tradata </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">de Ugolin cu-acele trei castele, </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">nu se cadea sa-i pierzi saminta toata. </span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">88<span> </span></span></i><i><span lang="RO">Straini erau prin virsta lor de rele –</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">o, noua Teba! – Uguccion, Brigate</span></i></b><br />
<b><i><span lang="RO">si ceilalti, spusi in stihurile mele...</span></i><span style="font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO"> </span></b><br />
</div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-37722752818036758012010-04-30T09:35:00.000-07:002010-07-30T13:26:23.579-07:00PURGATORIUL 20 - RĂZVAN CODRESCU<div class="Section1"><div align="center" style="text-align: center;"><span lang="RO"><img align="right" height="640" src="http://www.punctecardinale.ro/ian_2010/ian_2010_19_01.JPG" width="460" /></span><b><i><span lang="RO"> </span></i></b><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<b><i><span lang="RO">DIVINA COMEDIE</span></i><span lang="RO"> A LUI DANTE ALIGHIERI </span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">PURGATORIUL</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">Cintul XX</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO">Aflati in briul al cincilea, unde se ispaseste pacatul zgirceniei, Dante si Vergiliu isi continua ascensiunea pe un drum ingust, intesat de duhuri care se caiesc cu plins mare. Cintul se desfasoara intre pildele de saracie cinstita (pe care duhurile le evoca pe timp de zi) si cele de zgircenie pedepsita (pe care le evoca, in contrapondere, pe timp de noapte). Dante are un lung dialog cu Hugo Capet, care-si deplinge spita degenerata si face mai multe profetii. Momentul culminant al cintului este maiestuoasa intonare de catre toate duhurile laolalta a imnului ingeresc <i>Gloria in excelsis</i> (ca urmare a eliberarii unui suflet – cel al lui Statiu, cum ne lamurim din cintul urmator).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">1 Mai bune vreri pun vrerea la-ncercat;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">deci nu pe-al meu, ci pe-al lui plac scosei</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">buretele de apa ne-mbibat.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">4 Pornii; iar domnul meu in lung de stei </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cata cu pasul sloboda carare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum drumu-n sus pe metereze-l iei; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">7 caci goata ce din ochi cu fiecare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">strop scurs razbuna raul lumii toate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe-afara da din brina plina tare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">10 Lupoaica veche, a carei foame bate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">orice-alta fiara, blestemata fii, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci prada-ti cad multimi nenumarate! </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">13 O, cer, de care zice-se ca tii </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in crugul tau a lumii devenire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cind va sa vina cel ce-o va goni? </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">16 Paseam domol, cu multa cumpanire, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar eu atent la umbrele pe care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">le auzeam pioase-n tinguire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">19 cind imi suna-n urechi, din intimplare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„Dulce Marie!”, mai din sus de noi,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca-n chinurile facerii de tare;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">22 „Cit de saraca-ai fost”, grai apoi,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„vadeste ieslea-n care prunc sfintit </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-aduci pe lume nu te-ai dat </span>‘</i><i><span lang="RO">napoi”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">25 „O, bunule Fabriciu”, am auzit</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe urma, „tu cinstit in saracie</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">te-ai vrut, iar nu bogat, dar necinstit!”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">28 Asa-mi placura-aceste vorbe mie, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">incit m-apropiai, sa pot vedea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">duhul din gura cui pareau sa vie. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">31 El si de-acele daruri povestea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de Nicolae date unor fete,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ferind junetea lor de-o cale rea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">34 „O, duh ce pilduiesti pe indelete,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">zi-mi cine-ai fost si cum de numai tu </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">laude-nalti din toate-aceste cete?</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">37 Fara rasplata crede-ma ca nu</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">va fi cuvintu-ti de ma-ntorc in lume,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa-mi mintui viata cita data-mi fu”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">40 Iar el: „Ti-oi zice, nu sperind anume</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">alin de sus, ci pentru harul care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de viu ti-aduce stralucit renume.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">43 Eu mi-s saminta-acelei plante-amare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce umbra-ntregii lumi crestine face,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de rar din ea vreun rod mai bun rasare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">46 De Douai, si Lille, si Gand, si Bruges sarace</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">n-ar fi-n puteri, s-ar razbuna de-ndata;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre dreptul jude ruga mea nu tace.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">49 Hugo Capet pe lume-am fost odata:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si Ludovici, si Filipi mlade mi-s,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de care si-azi e Franta guvernata.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">52 Fui fiu de macelar de la Paris:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cind vechii regi urmasi nu mai avura,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">far</span>’ de-</i><i><span lang="RO">unul ce-mbraca vesmint inchis,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">55 m-am pomenit ca-n mina imi dadura</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">al tarii friu, si-asa putere mare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">am dobindit, si prieteni pe masura,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">58 incit coroana vaduva in stare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">il socotii pe fiul meu s-o poarte,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si sfintul os obirsia-n el si-o are.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">61 Cit timp urmasii mei n-avura parte</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de provensala zestre spre-a-i sminti,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de bine-au fost, dar si de rau departe. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">64 De-atunci s-au pus pe sile si hotii,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">apoi Normandia si Ponthieu drept plata,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ba si Gasconia-ajunsera a rapi.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">67 Carol veni-n Italia si, drept plata,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe Corradino-l omori, si-apoi </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe Toma-n cer il repezi, drept plata.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">70 Si-un timp vad eu, nu-ndepartat de noi,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cind tot din Franta-alt Carol va sa vie, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa-si dea, cu-ai lui, pe fata raul soi. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">73 N-o fi-narmat mai mult in batalie</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">decit cu-a Iudei lance si-mpungind </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Florenta-n pintec, tare-o s-o sfisíe. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">76 Pacate, nu paminturi cistigind</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-acolo-l vad, si-ocari cu-atit mai grele</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu cit drept mofturi le va tine-n gind.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">79 Pe celalalt, cel prins de sub vintrele,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">il vad vinzindu-si cu tocmeli copila,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum vind piratii sclave tinerele.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">82 Oare mai mult, zgircenie,-ti poate sila </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">decit in neamul meu te-ai incuibat, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de nici de carnea lui nu-l mustra mila? </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">85 Mai mic sa para raul lor sfruntat,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vad crinul in Alagna cum scoboara</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-n unsul lui pe Crist incatusat.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">88 Il vad batjocorit a doua oara,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum iarasi i se da otet si fiere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-ntre tilharii vii cum sta sa moara.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">91 Pilatul nou il vad cum mai mult cere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si crud da iama, fara-n drept sa fie, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in Templu, cu a velelor putere.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">94 O, Doamne, cind avea-oi bucurie</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa vad eu razbunarea ne-nteleasa, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-ti indulceste tainica minie?</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">97 Ce-am spus despre-acea singura mireasa</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">a Duhului cel Sfint, de te-am facut</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa vrei mai mult din gura mea sa iasa,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">100 raspunsuri sint la cite-am fost cerut</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in rugi pe timp de zi; cind noaptea vine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu ce-i contrar o luam de la-nceput.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">103 Pigmalion atentia ne-o atine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce tradator si hot si paricid,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">poftind la aur, s-a facut pe sine; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">106 si Midas ce, de bogatii avid,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">urma dorintei lui necugetate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-i drept sa-l rida orice om lucid. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">109 Apoi de-Acan zic glasurile toate, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">smintitul fur pe care ne-mblinzita</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-aici minia lui Iosua-l bate. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">112 De rau Safira-i, cu-al ei sot, vorbita; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de bine – ce-l calca pe-Eliodor;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-ntregul munte a-l ocari se-agita</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">115 pe Polimnest, calau lui Polidor;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar in final: „Zii, Crassus, ca tu stii,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum auru-i la gust!”, strigam in cor.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">118 Mai tare-ori mai incet dam glas pe-aci, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">precum si rivna-n mers ne imboldeste </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cind iute si cind molcom a pasi:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">121 deci de ce ziua-aici se pomeneste </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nu singur glasuiam. dar nici un glas </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nu rasuna atunci mai voiniceste”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">124 De-acum de el ne-ndepartam la pas, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu zor catind sa ne vedem de cale, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cit suflu-n noi simteam c-a mai ramas,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">127 cind muntele, parind s-o ia la vale,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se clatina, iar eu un frig de-acel </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">simtii de parca moartea-mi da tircoale.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">130 Nici Delos nu s-a fost clatit la fel</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pin</span>’</i><i><span lang="RO"> ce Latona-acolo cuibu-si puse,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">doi ochi ceresti sa zamisleasca-n el.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">133 Asa un vuiet mare incepuse</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de peste tot, incit Virgil: „Sa n-ai, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cit esti cu mine, indoieli!”, imi spuse. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">136 </span></i><span lang="RO">Gloria in excelsis<i> marele alai </i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cinta, pe cit putui pricepe-ndata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce la vecini mai bine-aminte luai.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">139 Stam nemiscati si-uimiti, ca altadata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pastorii ce-auzira-ntii cintarea,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pin</span>’</i><i><span lang="RO"> grai si tremur s-au curmat deodata.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">142 Atunci tinuram sfinta-n sus cararea,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">catind pe jos la umbrele intinse, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-si re-ncepeau, cum dat le e, plinsoarea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">145 Nicicind ceva ce nu stiam ma-mpinse</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">atit de mult spre dorul de a sti</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de nu ma-nseala cele-n gind cuprinse</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">147 pe cit atunci in cuget ma-mboldi;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici nu-ndrazneam sa-ntreb asa de zor,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici singur nu razbeam a deslusi:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">150 si-asa paseam sfios si ginditor.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b>Traducere de Răzvan CODRESCU</b></span></h2><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b>Text preluat de pe saitul revistei PUNCTE CARDINALE (ianuarie-februarie 2010)</b></span></h2><div style="text-align: justify;"><br />
</div></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-30068153695437779142010-04-30T09:06:00.000-07:002010-07-30T13:25:25.961-07:00PURGATORIUL 19 - RĂZVAN CODRESCU<div class="Section1"><div align="center" style="text-align: center;"><b><i><span lang="RO"><img align="right" height="229" src="http://www.punctecardinale.ro/sep_2009/sep_15_01_2009.JPG" width="550" /></span></i></b><b><i><span lang="RO"> </span></i></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><b><i><span lang="RO">DIVINA COMEDIE</span></i><span lang="RO"> A LUI DANTE ALIGHIERI</span><span lang="IT"> </span></b></div><div align="center" class="MsoFootnoteText" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">PURGATORIUL</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">Cintul XIX</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO">In zori de zi, dupa ce Dante se confrunta in vis cu naluca sirenei care-i vrajeste pe matrozi (in context, simbol al avaritiei si necumpatarii), cei doi poeti, nu fara ajutor de sus (doamna sfinta, ingerul), acced in cercul al cincilea, unde sufletele, imobilizate cu fata la pamint, ispasesc <i>pacatul zgirceniei</i>. Aici Dante sta de vorba cu papa Adrian V (Ottobuono dei Fieschi, din familia genoveza a contilor di Lavagna, care a stat in scaunul pontifical doar <i>un mese e poco più</i>, „o luna si ceva”, murind la 18 august 1276). Cintul e impanat, mai mult decit altele, cu citate in latina: <i>Fortuna Maior</i> („Norocul cel Mare”) e o figura zodiacala; <i>Qui lugent</i> („cei ce pling”) trimite la a doua fericire evanghelica (<i>Matei</i> 5, 4); <i>Adhaesit pavimento anima mea</i> („Sufletul meu a ramas lipit de pamint”) e versetul 25 din <i>Psalmul 118</i>; <i>ego fui succesor Petri</i> (in original: <i>scias quod ego fui succesor Petri</i>) inseamna: „sa stii ca eu am fost urmas al lui Petru” (adica papa); <i>Neque nubent </i>(„Nu se vor insura”) trimite la <i>Matei</i> 22, 30 (<i>neque nubent neque nubentur</i>).</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">1 La ceasul cind caldura zilei n-are</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">putere-al lunii frig sa-l mai aline,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">fiind Pamintu-ori chiar Saturn mai tare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">4 si cind </span></i><span lang="RO">Fortuna Maior<i> si-o vad bine </i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">geomantii-n rasarit, spre zori ivita, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe calea-n care umbra mult nu tine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">7 in vis mi se-arata o bilbiita. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu cracii strimbi si brincile ciuntite, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sasie si la fata galbejita.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">10 Spre ea catam; si-asa cum dezmortite</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din frigul noptii-s oasele la soare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la fel privirea-mi limbii ei sucite </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">13 da leac si de la crestet la picioare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se indrepta, iar in obraji ii puse,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum vrea iubirea, rumena culoare. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">16 Si de cum limba dezlegata-i fuse, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">asa-ncepu sa cinte-ncit cu greu</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa pot scapa din mreaja ei m-aduse.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">19 „Sint”, cinta ea, „sirena dulce eu, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce scot din minti naierii-n larg de mare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">asa-i de plin de farmec glasul meu!</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">22 Eu pe Ulise, cu a mea cintare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din calea-i draga l-am intors; si nu-i, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-l prind, vreun om sa imi reziste-n stare!”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">25 Nici nu sfirsise bine cind vazui</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">o doamna sfinta-n preajma mea, grabita</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-o tina-n friu pe cea de care spui.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">28 „Virgile, o, Virgile”,-a zis rastita, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„aceasta cine-i?”; iara el venea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu ochii tinta catre cea cinstita. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">31 De poale pe cealalta-o prinse ea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si pintecu-i sub ochi mi-l dezgoli,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">trezindu-ma din vis de cit duhnea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">34 Privii in jur, iar domnul bun grai:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„Trei dati te-am fost strigat! Zoreste dara, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-aflam pe unde-i vad de noi pe-aci!”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">37 Urnitu-m-am. Lumina zilei clara</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">scalda de-acum intregul munte sfint</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si raze noi din spate ne minara.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">40 Pe urma lui, cu fruntea in pamint,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">paream un arc de pod pe jumatate,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum umbla cei ce plini de ginduri sint,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">43 cind auzii: „Veniti, pe-aici se poate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa treceti” spus pe-un ton asa blajin</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum nu-i pe lume muritor a scoate.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">46 Ca lebada ce-ntinde </span></i><i><span lang="RO">áripi lin</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ne duse-n sus cel ce ne da-ndrumare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe unde stinca se casca putin.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">49 Si adiind cu-a aripii miscare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO">Qui lugent<i> zise fericiti c-or fi,</i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci au in ceruri mingiiere mare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">52 „Ce ai de ochii in pamint ti-i tii?”,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prinse a-mi zice domnul meu indata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce am trecut de cel ce ne-nsoti.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">55 Iar eu: „Codeala-n mers e datorata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">unei vedenii noi ce ma intriga</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si nu se da din minte-ndepartata”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">58 „Vazut-ai”, zise, „acea veche striga </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce singura acum mai sus boceste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar si cum poti sa scapi cind se-mbirliga.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">61 Ajunga-ti dar si mai cu spor paseste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si cata-n sus, pe unde, ca pe-o nada,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">eternul rege cruguri mari roteste!”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">64 Cum soimu-ntii sta ghearele sa-si vada,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">apoi, strigat, se-ntoarce si in sus</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se-avinta, plin de pofta dupa prada,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">67 la fel facui; si pe urcat m-am pus</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin scocul strimt al stincii, pina unde </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">poti da ocol, spre-a cincea brina dus.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">70 Intr-insa, dinainte de-a patrunde,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vazui multime, si jelea aceea, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si da-n tarina fruntile-a-si ascunde. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">73 </span></i><span lang="RO">Adhaesit pavimento anima mea<i>,</i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ii auzeam cum se cainau din greu, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-abia puteai sa prinzi din grai ideea. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">76 „O, voi ce-aici, alesi de Dumnezeu,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in chin dreptate si nadejdi v-alina,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe unde-s scari, sa trecem el si eu?”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">79 „De voi veniti crutati de-a zace-n tina </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si cautati mai lesnea-n sus carare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre-afara dreapta voastra sa se tina”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">82 Asa ruga Poetul si atare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ni s-a raspuns, iar dupa vorba eu </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">zarii si ce nu sta la aratare; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">85 si ochi in ochi privind pe domnul meu,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">el ma-nvoi, cu-n semn de bucurie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la ce privirea imi tinjea din greu.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">88 Deci slobozit sa-mi fac pe voie mie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre cel care-si vadise prin cuvinte</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">faptura m-aplecai cu rivna vie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">91 zicind: „O, duh al carui plins fierbinte</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre Dumnezeu e cuvenita cale, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ia si la mine, peste griji, aminte.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">94 Zi-mi cine-ai fost si de ce cetei tale </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">i-e dat sa stea cu dosu-n sus, de tii,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de unde vin, sa cint de-a voastra jale.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">97 Si-acela: „De ce stam asa aci</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">afla-vei, insa mai intii e bine </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca </span></i><span lang="RO">ego fui succesor Petri<i>-a sti.</i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">100 Devale-ntre Siestri se atine</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si Chiaveri un riu frumos, pe care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">blazon si-l luara cei de-un neam cu mine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">103 Mai mult de-o luna mántia cea mare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vazui ce grea e cui n-o lasa-n tina,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de pare fulg orice-alta-nsarcinare. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">106 Tirziu venii, vai mie, la lumina!</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Si cum fusei pastor la Roma pus, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">aflai ca viata-i de minciuna plina. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">109 Vazui ca-n pace nici acolo nu-s, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-n viata-aceea loc mai nalt cum nu-i,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de cea de-aici ma prinse-un dor nespus. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">112 Cum pina-atunci miselnic duh avui </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si rupt de Domnul, si de tot zgircit,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">aicea, iata, dat pedepsei fui.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">115 Zgircenia-aici se vede ce-a rodit</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din cum caitul duh se curateste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si chin in munte nu e mai cumplit.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">118 Iar ochii nostri, naraviti lumeste, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum nu catara-n sus, dreptatea-aci </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cu fata la pamint ne pironeste.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">121 Si cum zgircenia-n lume ne lipsi </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de marea rivna-a facerii de bine, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dreptatea-aici de miini ne tintui</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">124 si de picioare, si ca-n chingi ne tine; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cit dreptului stapin i-o fi socoata, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">atit zacea-vom rastigniti pe cline”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">127 Stam in genunchi, de alte vorbe gata;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ci el, ghicind doar din auz ca eu </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">imi aplecasum in vorbire spata,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">130 „De ce”, grai, „te pleci asa din greu?”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Raspuns-am: „Nalta voastra demnitate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-arat ma face tot respectul meu”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">133 „Genunchii-ndreapta-ti si te scoala, frate!”,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">imi zise. „Nu gresi: noi impreuna </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">slujim puterii mai presus de toate. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">136 De-ai priceput cindva ce vrea sa spuna </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin </span></i><span lang="RO">Neque nubent<i> sfintul cartii grai, </i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">tu bine stii ca vorba mea e buna.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">139 Ci-acum te du: mai mult nu vreau sa stai,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca-mi tulburi plinsul ce zisesi anume</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca-i calea cuvenita catre rai.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">142 Am o nepoata, Alagia pe nume,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din fire buna, daca neamul meu </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin pilda lui, n-o va sminti; pe lume</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">144 pe-aceasta numai o mai am si eu. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b>Traducere de Răzvan CODRESCU</b></span></h2><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b>Text preluat de pe saitul revistei PUNCTE CARDINALE (septembrie 2009)</b></span></h2><div style="text-align: justify;"><br />
</div></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-45722521815177426192010-04-30T09:00:00.000-07:002010-07-30T13:24:49.841-07:00PURGATORIUL 18 - RĂZVAN CODRESCU<div class="Section1"><div align="center" style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1JPSWWeEio_uPjInV3SzhRtL_jpoya7PSDiokt2TKI_RnJX0WbYEoFy3r14f6cBnGW-xzwdudrZPkVyWiV-fibciYY16EoxHzel2BtfQZq4BCSU7870cuTZueGxw53aLOv3-qD1WLXBuz/s1600/iun_11_01_2009.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1JPSWWeEio_uPjInV3SzhRtL_jpoya7PSDiokt2TKI_RnJX0WbYEoFy3r14f6cBnGW-xzwdudrZPkVyWiV-fibciYY16EoxHzel2BtfQZq4BCSU7870cuTZueGxw53aLOv3-qD1WLXBuz/s320/iun_11_01_2009.JPG" /></a></div><br />
<br />
<b><i><span lang="RO">DIVINA COMEDIE</span></i><span lang="RO"> A LUI DANTE ALIGHIERI</span></b></div><div align="center" class="MsoFootnoteText" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">PURGATORIUL</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">Cintul XVIII</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO">In cercul al patrulea din Purgatoriu, al lenesilor si al nepasatorilor (<i>accidiosi</i>), Vergiliu („aleasa umbra ce-ntre mantovani,/ dar mai cu seama-n Pietola,-i vestita” – vv. 82-83) continua sa-i desluseasca lui Dante, in termenii scolasticii medievale, natura iubirii si raportul acesteia cu liberul arbitru. Sint enumerate, paralel si antitetic, pilde de zel sau de nepasare din Biblie si din Antichitatea clasica, iar din ceata nepasatorilor Dante are prilejul sa stea de vorba cu Gherardo, abatele Manastirii San Zeno din Verona, personaj despre care nu prea s-au pastrat date istorice. Mult mai cunoscut este cel despre care acesta vorbeste („unul ce-un picior in groapa-l are” – v. 21), Alberto della Scala, seniorul Veronei, mort in toamna lui 1301, ce-l rinduise abuziv abate pe fiul sau nelegitim Giuseppe, un adevarat monstru. </span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">1 Cuvintul lui o data ispravit,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">inaltul invatat cata spre mine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa vada-n ochii mei de-s multumit;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">4 iar eu, setos din nou de-a sti mai bine, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">taceam, gindind asa in sinea mea: </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„Prea-l bat la cap cu tot ce-n minte-mi vine”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">7 Dar dinsul, ca un tata-al meu sadea, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ghicind sfiala voii mele mute, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">stiu din grai si mie grai sa-mi dea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">10 Si-atunci zisei: „Maestre, mi se-ascute</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vederea astfel in lumina ta, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">incit mi-s limpezi cite-mi faci stiute. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">13 Dar, drag parinte, inca te-as ruga </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si de iubirea ce-i in cele bune,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar si-n contrariul lor, a ma-nvata”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">16 „Indreapta-ti luminoasa ratiune </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre mine”, zise, „sa-ntelegi de ce</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">greseste orbul care ghid se pune.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">19 Cum sufletul menit iubirii e, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">placerii i se daruie indata </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-l prinde-n nada dragul de orice.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">22 Perceptiei voastre ii e dat sa scoata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din cele-aievea o icoana care, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">torcind-o-n voi, de suflet vi-i legata;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">25 si de-are catre-aceasta aplecare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">aceea e iubirea dupa fire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce prin placere iar in voi rasare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">28 Apoi, cum focul e facut s-aspire </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre-nalt, pe unde-n elementul lui</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">isi afla spor deplin si dainuire, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">31 la fel e si cu-al vostru suflet, cui</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ii da imbold a dorului putere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si far</span>’</i><i><span lang="RO"> ce-i drag intr-insul pace nu-i.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">34 Vezi cit se-nseala-acei ce-s de parere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum ca iubirea, orisicare-ar fi, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin sinea ei spre lauda se cere,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">37 caci poate buna pare-a se vadi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">esenta ei, dar nu-i orice pecete</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe cit de buna-i ceara ce-o primi”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">40 „Cuvintele-ti sorbite pe-ndelete”,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">zisei, „ce-i cu iubirea mi-aratara,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar de-o-ndoiala sa mai scap mi-e sete;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">43 de ni se da iubirea din afara, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar sufletul nu calca in raspar, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-i drept sau strimb, nu are merit dara”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">46 Si el: „Eu doar de-al mintii adevar</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iti pot grai; ce de credinta tine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Beatrice ti-o vadi de-a fir a par.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">49 Substanta care-n forma-i contravine</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">materiei, dar e cu ea unita,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cuprinde o virtute-anume-n sine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">52 ce fara fapte nu-i deplin simtita,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ci numai prin efect ni se vadeste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum stim ca-i vie planta inverzita.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">55 De unde-anume-n minte incolteste</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">stiinta cea dintii, nu-i om s-o stie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici cum dintii dorinta-n simturi creste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">58 ci sint in voi, cum este vrednicie </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">fireasca-n stup; deci n-au cum laudate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sau ocarite-n sinea lor sa fie.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">61 Iar spre-a pastra masura prima-n toate,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">e pusa-n voi a mintii cumpanire</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de straja-n pragul consimtirii date. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">64 Acesta e temeiul cel din fire</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">a tot ce-aveti ca merit, dupa cum</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-i bun sau rau alege prin iubire.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">67 Cei adinciti pe-al cugetarii drum </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vazut-au innascuta libertate, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dind lumii sensul ei moral de-acum.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">70 Deci chiar zicind c-ar fi fatalitate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">orice iubire ce se-ncinge-n voi, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">aveti un friu ce s-o struneasca poate. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">73 Beatrice acestei insusiri de soi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">liber arbitru-i spune; aminte ia, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-o veni vorba, s-o pricepi apoi!”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">76 Tirziu, spre miezul noptii, biruia,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">lumina lunii-a stelelor sclipire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca un ceaun ce-n foc se-nvapaia;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">79 si cai ceresti gonea-n raspar sa-nsire, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe unde intre sarzi si corsicani </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vad cei din Roma-a soarelui murgire.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">82 Si-aleasa umbra ce-ntre mantovani, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar mai cu seama-n Pietola,-i vestita, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cruta de greu-mi umerii-i avani; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">85 asa ca eu, cu mintea lamurita</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de ale lui raspunsuri deslusite,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">luptam de-acum cu-a somnului ispita.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">88 Dar somnolenta mea, pe nesimtite,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se risipi la vazul unei cete</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de dinapoia noastra rasarite.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">91 Si cum Asop si-Ismen pe indelete </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vedeau in noapte pe tebanii care </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la Bacchus se-mbulzeau cu jalbe bete,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">94 la fel vedeam venind, cu tropot mare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si eu pe cei minati de buna vrere</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si de-a iubirii drepte-nflacarare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">97 Gonind spre noi asa de cu putere,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ne-ajunsera din urma, iar in frunte</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">doi dintre ei strigau cu grea durere:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">100 „Maria-n graba se porni spre munte;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si Cezar, vrind Ilerda, se opri</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in graba si Marsilia s-o-nfrunte”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">103 Iar altii: „Iute, iute! A risipi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din slaba rivna timpul nu e bine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci haru-i roada bunei vrednicii”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">106 „O, umbre,-acum asa de rivna pline,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">rascumparind negrija care poate, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">din zel putin, v-a lenevit la bine, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">109 acesta, care-i viu, si-adevarate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sint spusele-mi, sa suie-n zori ar vrea;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe unde, dar, mai lesne-i a razbate?”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">112 Asa grait-a calauza mea; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar unul dintre duhuri: „Ne urmeaza</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si vadul bun sa-l afli vei putea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">115 Ne mina-n mers asa dorinta treaza</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">c-a sta nu-i chip; ne iarta daca poate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mojici parem ca goana nu-nceteaza.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">118 Eu la San Zeno, in Verona, abate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">am fost sub bunul Barbarossa, care </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">da si-azi fiori la Milan in cetate.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">121 Iar unul ce-un picior in groapa-l are </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">curind va plinge-amarnic minastirea, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">platind cu chin puterea lui cea mare;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">124 ca-si puse-un fiu cu trupul si gindirea </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pocite rau, ba si din flori nascut, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in locul cui chiar merita cinstirea”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">127 Nu stiu de-a mai vorbit sau de-a tacut,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci ramasesem hat in urma sa;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ci-acestea le-auzii si mi-au placut.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">130 Iar cel ce-n toate de-ajutor mi-era:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„Spre-aceia doi intoarce-te si cata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum umbla-n vorbe lenea-a o musca”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">133 In urma-a toti ziceau: „Pina sa-si poata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vedea Iordanul zestrea lui, pierira </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cei scosi cindva prin marea despicata. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">136 Si cei ce pin</span>’ la </i><i><span lang="RO">capat socotira</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ca-n van cu fiul lui Anchise-ndura </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-o viata fara glorie-si cladira”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">139 Iar cind de noi asa departe fura</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">incit de-acum nu-i mai puteam zari,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">gind nou ma prinse, iar din el nascura</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">142 tot fel de fel de alte ginduri vii;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-asa, pierdut in propria-mi cugetare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sub pleoape vazul meu se tainui</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">144 si prefacui gindirea in visare. </span></i></b></div><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b>Traducere de Răzvan CODRESCU<br />
</b></span></h2><h2 style="text-align: left;"><span style="font-size: small;"><b> Text preluat de pe saitul revistei PUNCTE CARDINALE (iunie 2009)</b></span><span lang="IT"> </span></h2></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-65133917473929356682010-04-30T08:53:00.000-07:002010-07-30T13:23:59.874-07:00PURGATORIUL 17 - RĂZVAN CODRESCU<div class="Section1"><div align="center" style="text-align: center;"><i><span lang="RO"><img align="right" height="227" src="http://www.punctecardinale.ro/apr_2009/ian_11_01_2009.JPG" width="350" /></span></i><b><i><span lang="RO"> </span></i></b><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<b><i><span lang="RO">DIVINA COMEDIE</span></i><span lang="RO"> A LUI DANTE ALIGHIERI</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">PURGATORIUL</span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO">Cintul XVII</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">1 Tu, cel care citesti, iti aminteste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de ceata-n munti te-a prins, vazind prin ea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">precum prin piele cirtita priveste,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">4 cum, pe masura ce se risipea, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin desul fum jilav cu greutate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">solarul glob a se ivi razbea;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">7 si-atunci mai lesne-i mintii sa-ti arate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cum ochii mei dadura iar de soare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">fiind lumina lui pe inserate.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">10 Asa, catind cu pasii celui care </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ma indruma pe-ai mei a-i potrivi, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iesii din nor, spre moarta zilei zare. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">13 O,-nchipuire, ce-uneori ne tii </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">asa rapiti ca seama nu ne-am da</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nici sa ne sune-alaturi goarne mii, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">16 de nu simtirea, cine te-o mina?!</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Te mina-o raza ce-i din cer iscata</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin sine sau prin cel ce-o-ndruma-asa.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">19 A rautatii celei preschimbata </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in pasarea ce-i ne-ntrecuta-n cint </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">icoana-n minte mi-aparu deodata:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">22 si-asa simteam in sinea mea ca sint</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de adincit incit nimic de-afara </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nu se gasea in gindul meu rasfrint.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">25 In fantazia-mi nalta fu s-apara</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">apoi un rastignit trufas de fel</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si care-asa se si gatea sa moara:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">28 sta marele-Artaxerxe linga el, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">Estera lui si dreptul Mardoheu,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-n grai si-n fapte straluci prin zel. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">31 Iar cind vedenia-aceasta-n gindul meu</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pieri, ca o basica ce dispare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in lipsa apei, se facu ca eu</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">34 vazui cu ochii mintii-o fata care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">plingea zicind: „Regina, pentru ce </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ai vrut sa pieri, in furia ta cea mare?</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">37 Daca-a n-o pierde pe Lavinia e,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pierdutu-m-ai acum! Iar eu pe tine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">mai mult ca pe-altul, mama, plingu-te”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">40 Cum fuge somnul cind in pleoape-ti vine</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">lumina zilei, si-nca se mai zbate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pina ce-ajunge a pieri de-a bine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">43 la fel din mintea mea fugira toate </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cind ma izbi in fata-o stralucire </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce greu s-o-ndure firea noastra poate.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">46 Intors sa prind pe unde-oi fi de stire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">o voce-mi zise: „Pe aici se suie”,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-mi confisca si cuget, si simtire,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">49 sfirsind pe jar dorinta mea s-o puie </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de-a sti cine-mi vorbea, asa cum pace</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pina ce n-afli-un lucru anume nu e.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">52 Dar cum, privind fatis la ea, ne face</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">aproape orbi a soarelui splendoare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la fel simtii puterile-mi sarace.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">55 „E duh dumnezeiesc acesta, care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ne-arata nerugat cararea-n sus,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ascuns intreg in propria lui vilvoare.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">58 Ca omul siesi sa ne faca-i pus;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caci cel ce-asteapta rugi, cind ofu-ti stie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">e ca si cum un </span></i><span lang="RO">nu<i> deja ti-a spus.</i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">61 Acum, urmind din pasi a lui solie,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">s-o luam la deal cit noapte nu-i, c-apoi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">n-o mai fi chip, pin</span>’</i><i><span lang="RO"> ziua n-o sa vie”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">64 Asa-mi grai maestrul, si-amindoi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre-o scara detem pasilor temei;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar prima treapta cind s-o urc, un soi</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">67 de filfiit simtii pe-obrajii mei </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-un glas „</span></i><span lang="RO">Beati pacifici<i>” grai, </i></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">„ce n-au minie pacatoasa-n ei!”.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">70 Deasupra noastra razele tirzii</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">stateau ca noptii locul sa i-l lase, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">iar stele-n jur prindeau a rasari. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">73 „O, vlaga mea, de ce te scurgi din oase?”,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ma intrebam, simtindu-mi tot mai grele </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">picioarele de cind se inserase. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">76 Ajunsi de-acum la capul scarii-acele,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">eram la fel ca o corabie care</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">la mal si-a tras truditele vintrele.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">79 Sezui putin, vreun zgomot oarecare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa prind din noul briu, apoi m-am dat </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre domnul meu, punindu-i o-ntrebare:</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">82 „Parinte scump al meu, zi-mi ce pacat </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">isi afla-n briu-acesta curatire? </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">De pasu-ti sta, nu-ti stea si bunul sfat”. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">85 Raspunsu-mi-a : „A binelui iubire</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cea nedeplina-n zel se-ndreapta-aci;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">trindava visla-si afla-aici zorire.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">88 Dar daca vrei mai deslusit sa stii,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">spre mine-ascute-ti gindul si vei scoate</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">bun rod din cit pe-aici vom zabovi.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">91 Nici creator, nici cite-au fost create </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">lipsite nu-s de-a dragostei ardoare, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prin fire sau prin voie, cum stii poate.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">94 Nu-i a gresi cea dupa fire-n stare,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cealalta-n schimb da gres cind rau alege</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sau cind prea mult ori prea putin zel are.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">97 Cit timp isi afla-n primul bine lege,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-n cele mai prejos masura tine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nu da prilej de pofte sacrilege;</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">100 dar cind spre rau inclina, iar spre bine</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">prea multa-ori prea putina grija-arata,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">cui o facu faptura contravine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">103 De-aici poti sti ca vi-i iubirea data</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si ca saminta-n orisice virtute,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si ca temei de-osinda meritata. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">106 Iar cum nicicind iubirea nu se-asmute</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">in contra cui in sinea sa o are,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">de propria ura nu-s fapturi pascute; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">109 si cum nu poti de fiinta facatoare </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">sa rupi facutul si sa-l iei in sine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">nu-si afla ura nici spre ea-ndreptare. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">112 Ramine, daca socotesc eu bine, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">c-al semenului rau e cel ce place,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-n triplu chip iubirea lui ne vine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">115 Sint unii ce, cind sub povara zace</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">semenul lor, rivnesc marire si</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">caderea lui sa jubileze-i face.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">118 Si-s unii ce averi si maretii </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se tem ca pierd cind altii-n rang urcara, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">asa ca, tristi, doar raul le-ar dori.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">121 Si mai sint unii,-aprinsi de vreo ocara, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-ar vrea cu orice pret sa se razbune, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si de-altu-i rau, lor bine-o sa le para.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">124 Iubirea-aceasta, ce-ntreit rapune, </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se plinge-aci; dar vezi-o si pe cea </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce catre bine umbla-n strimbaciune. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">127 Tot omu-si pune vag in gind si-ar vrea</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">un bine ce la suflet sa-l aline,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">si-n fel si chip incearca a-l avea.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">130 Dar daca, spre-a-l gindi sau a-l detine,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">vi-i lenesa iubirea, voua-aci,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dupa cainta, rind la chin va vine.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">133 Si-alt bine-i, ce nu-l poate ferici</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">pe om, caci nu-i esenta buna-n care </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">ce-i bun sa poata creste si rodi. </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">136 Iubirea ce se-ncrede lui prea tare</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">se plinge in trei brine de mai sus; </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">dar nu-ti mai zic cum intreit chip are,</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO">139 ca tu sa vezi si fara sa-ti fi spus.</span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>Traducere de Răzvan CODRESCU<br />
<br />
Text preluat de pe saitul revistei PUNCTE CARDINALE (aprilie 2009)</b><i><span lang="RO"> </span></i></div></div>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-25424650775668433432010-04-30T08:42:00.000-07:002010-07-30T13:22:43.269-07:00PURGATORIUL 16 - RĂZVAN CODRESCU<b>DIVINA COMEDIE A LUI DANTE ALIGHIERI<br />
<br />
IN NOUA VERSIUNE ROMANEASCA A LUI RAZVAN CODRESCU<br />
<br />
<br />
<br />
PURGATORIUL<br />
<br />
Cintul XVI<br />
<br />
1 Bezna de iad si noapte vaduvita<br />
<br />
de orice stea, pe-un petec strimt de cer,<br />
<br />
cu nouri cit cuprinde-nvaluita,<br />
<br />
4 n-orbi mai tare vazul meu stingher<br />
<br />
ca fumul gros ce-acolo ne facea<br />
<br />
asprimea lui s-o resimtim sever;<br />
<br />
7 caci ochiul nu-ndura deschis sa stea:<br />
<br />
drept care calauza-mi stiutoare<br />
<br />
fidelu-i umar mi-l zori proptea.<br />
<br />
10 Cum orbul dupa cel ce-i da-ndrumare <br />
<br />
spre-a nu se pierde-n cale sau izbi <br />
<br />
de-un lucru rau, ce poate sa-l si-omoare, <br />
<br />
13 umblam si eu prin neguri tuciurii,<br />
<br />
pe urma celui ce cu bunatate<br />
<br />
imi tot zicea: „De mine sa te tii!”.<br />
<br />
16 Voci auzeam, ce-l implorau cu toate<br />
<br />
parca de-al pacii si de-al milei dar<br />
<br />
pe Mielul ce ne spala de pacate.<br />
<br />
19 Pe buze cu-Agnus Dei iar si iar,<br />
<br />
se potriveau in ton si in cuvinte,<br />
<br />
parind unite-ntr-un acord plenar.<br />
<br />
22 „Sint duhuri cele ce le-aud, parinte?”<br />
<br />
zisei. Iar el: „Intocmai. Si la cum<br />
<br />
desfac miniei nodul, ia aminte!”.<br />
<br />
25 „Dar tu au cine esti, ce-al nostru fum<br />
<br />
il tai si zici de noi de parca tie<br />
<br />
ti-ar fi-mpartita vremea-n luni si-acum?”.<br />
<br />
28 Asa grai un glas; la care mie<br />
<br />
maestru-mi zise: „A-i raspunde cata<br />
<br />
si-ntreaba drum in sus pe-aci de stie!”.<br />
<br />
31 Si eu: „Faptura ce te faci curata<br />
<br />
ca sa te-ntorci la cel ce te zidi,<br />
<br />
minuni ti-oi spune de-mi urmezi indata”.<br />
<br />
34 „Te voi urma cit voie am pe-aci”<br />
<br />
raspunse, „iar de fumul ne opreste<br />
<br />
sa ne vedem, auzul ne-o uni”.<br />
<br />
37 Zisei atunci: „In fasa ce fireste<br />
<br />
ne-o smulge moartea ma indrept in sus<br />
<br />
si pasul meu din fund de iad razbeste.<br />
<br />
40 Iar daca Domnu,-n mila-i de nespus,<br />
<br />
vrea curtea lui cereasca sa-mi arate,<br />
<br />
pe-o cale ce-i de vremuri mai presus,<br />
<br />
43 tu cine-ai fost sa nu-mi ascunzi, ba poate<br />
<br />
ca-mi spui si drumul de l-am nimerit;<br />
<br />
ti-or fi de noi cuvintele urmate”.<br />
<br />
46 „Lombard am fost si Marco m-am numit:<br />
<br />
dedat cu lumea, pret pusei pe-un bine<br />
<br />
ce azi cu arcul nu-i prea des tintit.<br />
<br />
49 Cit despre drum, tot drept urcusu-l tine!”.<br />
<br />
Asa grai, si-adauga: „Iar sus<br />
<br />
o ruga zi, te rog, si pentru mine!”.<br />
<br />
52 „Pe cinstea mea ma leg”, atunci i-am spus,<br />
<br />
sa fac ce-mi ceri; dar am un dubiu care<br />
<br />
nu imi da pace, lamurit de nu-s.<br />
<br />
55 Fu mic intii, dar indoit mi-apare<br />
<br />
prin vorba ta, ce dupa alta vine,<br />
<br />
caci prea gasesc in ele-asemanare.<br />
<br />
58 E lumea-n intregimea ei, vad bine,<br />
<br />
pustie de virtuti, asa cum zici,<br />
<br />
iar rautatea-n grea strinsoare-o tine;<br />
<br />
61 dar cauza as vrea sa mi-o explici,<br />
<br />
ca si-altora s-o pot impartasi,<br />
<br />
caci unu-o vede-n cer, iar altu-aici”. <br />
<br />
64 Acela-ntii durerea si-o vadi<br />
<br />
intr-un oftat, apoi imi zise: „Frate,<br />
<br />
e oarba lumea si dintr-insa vii.<br />
<br />
67 Voi, cei in viata, cauzele toate<br />
<br />
de ceruri musai socotiti ca tin<br />
<br />
si ca-s de sus cite exista date.<br />
<br />
70 De-ar fi asa, voi liberi pe deplin<br />
<br />
n-ati fi in vreri, si drept n-ar fi sa vie<br />
<br />
nici plac din bune, nici din rele chin.<br />
<br />
73 Temei in cer au cite-n voi se-mbie;<br />
<br />
nu spun ca toate, insa chiar de-as spune, <br />
<br />
voi minte-aveti ce-i bun si rau sa stie,<br />
<br />
76 si libera vointa, ce se pune<br />
<br />
intii cu ceru-n vana razboire,<br />
<br />
ci-apoi, cu-nvatul, toate le supune.<br />
<br />
79 Mai mare forta si mai buna fire<br />
<br />
va mina liberi si creeaza-n voi<br />
<br />
al mintii dar, ce n-are-n cer naimire.<br />
<br />
82 De-i strimb acum al lumii mers, apoi <br />
<br />
a voastra-i vina si in voi o cata;<br />
<br />
eu doar te lamuresc cu vorbe noi.<br />
<br />
85 Din mina lui, dupa ce-ntii se-arata<br />
<br />
in sfintul gind, la fel cu pruncul care<br />
<br />
si ris, si plins e-n joaca sa curata,<br />
<br />
88 sufletul iese si pornire n-are<br />
<br />
decit, minat de fauru-i ferice,<br />
<br />
sa vrea ce-i da mai multa desfatare.<br />
<br />
91 Stau cele mici intii cu tronc sa-i pice,<br />
<br />
spre ele se-amageste si se cere,<br />
<br />
de friu sau sfetnic n-are sa-l ridice.<br />
<br />
94 De-aceea-i bine legea friu s-ofere;<br />
<br />
si-un rege-a fi, cetatii-adevarate<br />
<br />
sa aiba turla a-i vedea putere.<br />
<br />
97 Legi sint, dar nimeni capul nu si-l bate<br />
<br />
cu ele, cind tot rumega pastorul,<br />
<br />
dar n-are si copite despicate;<br />
<br />
100 iar daca-si vede-asa indrumatorul<br />
<br />
de bunuri lacom, cade-n naravire<br />
<br />
si nu rivneste altceva poporul.<br />
<br />
103 Vezi bine, deci, ca proasta cirmuire<br />
<br />
e cauza ca lumea s-a-nrait,<br />
<br />
iar nu c-ar fi stricata-a voastra fire.<br />
<br />
106 Roma, ce lumea bine a-ntocmit,<br />
<br />
doi sori avea, ce luminau deodata<br />
<br />
si-al lumii drum, si cel de cer sfintit.<br />
<br />
109 Unul l-a stins pe celalalt si iata<br />
<br />
ca spada si cu cirja la un loc<br />
<br />
fac rau mai mult decit a fost vreodata; <br />
<br />
112 una de alta nu se tem deloc:<br />
<br />
de nu ma crezi, ia-n seama roada cruda,<br />
<br />
ca din saminta stii ce ierbi se coc.<br />
<br />
115 Tara pe care Pad si-Adige-o uda<br />
<br />
virtuti vadea si curtenie pina<br />
<br />
n-aduse Federigo-a vrajbei truda:<br />
<br />
118 caci azi pe-acolo siguri pasii-si mina <br />
<br />
cei ce de bunii ei aveau rusine<br />
<br />
si-o ocoleau, necum sa si ramina.<br />
<br />
121 Ce-i drept, sint trei in ea ce vechiul bine<br />
<br />
l-arata vremii noi, insa nici unul <br />
<br />
nu-i impacat ca moartea nu mai vine:<br />
<br />
124 Currado da Palazzo, Gherard bunul <br />
<br />
si Guido da Castel, al carui nume <br />
<br />
«Lombard cel simplu»-n limba franca spunu-l.<br />
<br />
127 De-a Romei de-azi Biserica anume<br />
<br />
poti zice ca puterile-mpreuna<br />
<br />
le tine doar spre-a le-ntina pe lume”.<br />
<br />
130 „O, Marco-al meu”, zisei, „ce bine suna<br />
<br />
in gura-ti toate! Si-nteleg eu si<br />
<br />
de ce levitii averi lumesti n-aduna.<br />
<br />
133 Dar ce Gherard e cel ce zici c-ar fi<br />
<br />
chezas mintos al lumii de-altadata,<br />
<br />
acest salbatec veac spre-a-l dojeni?”.<br />
<br />
136 „Ma-nsel sau vorba-ti sa ma-ncerce cata?<br />
<br />
Desi din grai te-arati Toscanei fiu,<br />
<br />
de bunul Gherard n-auzisi vreodata?!<br />
<br />
139 Nu-mi amintesc pe-alt nume sa-l mai stiu,<br />
<br />
doar de-l legam de-al fiicei Gaia poate...<br />
<br />
Domnul cu voi! De-aici eu nu mai viu.<br />
<br />
142 Vezi albul licar ce prin fum razbate?<br />
<br />
Acolo-i inger: cade-se-a ma duce<br />
<br />
intii ca umbra mea sa i se-arate”.<br />
<br />
145 Se-ntoarse deci si puse vorbei cruce.</b><br />
<br />
<b>Traducere de Răzvan CODRESCU<br />
<br />
Text preluat de pe saitul revistei PUNCTE CARDINALE (martie 2009)</b>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-490494657240948661.post-92028845889158603732010-01-11T18:00:00.001-08:002010-01-11T18:00:30.926-08:00MESAJE<object id="pingbox78k1pzks6z4×0" type="application/x-shockwave-flash" data="http://wgweb.msg.yahoo.com/badge/Pingbox.swf" width="240" height="420"><param name="movie" value="http://wgweb.msg.yahoo.com/badge/Pingbox.swf" /><param name="allowScriptAccess" value="always" /><param name="flashvars" value="wid=CPm4swioQnTtO5b87YQMcAG.QXd16Z0-" /></object>Savin BADEAhttp://www.blogger.com/profile/13463598349115779006noreply@blogger.com51