sâmbătă, 30 mai 2009

Răzvan CODRESCU

Răzvan Codrescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Razvan Codrescu

Răzvan Codrescu (n. 7 mai 1959, Bucureşti) este un eseist, poet şi traducător. Numele real: Adolf Crivăţ Vasile.

[modifică] Date biografice

Studii:

  • Liceul de Filologie-Istorie Nr. 1 [“Iulia Hasdeu”] din Bucureşti (bacalaureat 1978)
  • Facultatea de Limba şi Literatura Română (specialitatea română-spaniolă) a Universităţii Bucureşti (licenţă 1983, cu teza Atitudini mesianice în poezia românească: Heliade, Eminescu, Goga, Cotruş)

Activitatea profesională:

  • 1983-1986: prin repartiţie guvernamentală, profesor stagiar de Limba şi Literatura Română la Şcoala Generală Nr. 1 din Zimnicea, jud. Teleorman
  • 1985: debut publicistic ("Don Quijote şi Prinţul Mîşkin", în Luceafărul, an XXVIII, nr. 39, p. 8)
  • 1986-1990: profesor suplinitor (Bucureşti)
  • 1990-1999: prin concurs, profesor titular de Limba şi Literatura Română la Şcoala Normală “Elena Cuza” din Bucureşti
  • 1991 (pînă în prezent): redactor, apoi redactor-şef al revistei Puncte cardinale din Sibiu
  • 1996-2000: redactor-şef, apoi director literar al Editurii Anastasia din Bucureşti
  • 1997: debut editorial (Spiritul dreptei, Ed. Anastasia, Bucureşti)
  • 2001 (aprilie-iunie): redactor-şef al noii serii a revistei Generaţia Dreptei din Bucureşti
  • 2001 (pînă în prezent): redactor-şef, apoi director literar al Editurii Christiana din Bucureşti
  • 2003 (pînă în prezent): redactor, apoi redactor-şef al revistei Lumea credinţei din Bucureşti
  • 2005 (pînă în prezent): redactor-şef al Editurii "Lumea Credinţei" din Bucureşti
  • 2008: membru-fondator şi vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini (AZEC)

[modifică] Volume originale

  • Spiritul dreptei. Între tradiţie şi actualitate, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1997
  • Exerciţii de "reacţionarism". Între "zoon politikon" şi "homo religiosus", Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1999
  • De la Eminescu la Petre Ţuţea. Pentru un model paideic al dreptei româneşti, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2000
  • În căutarea Legiunii pierdute, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001
  • Răsăritenele iubiri. Fals tratat de dezlumire [poezii], Ed. Christiana, Bucureşti, 2002
  • Recurs la Ortodoxie, Ed. Christiana, Bucureşti, 2002
  • Teologia sexelor şi Taina Nunţii. O introducere ortodoxă în antropologia conjugală, Ed. Christiana, Bucureşti, 2002
  • Cartea îndreptărilor. O perspectivă creştină asupra politicului, Ed. Christiana, Bucureşti, 2004
  • Gâlceava dracului cu lumea. Mic tratat de demonologie aplicată, Ed. Nemira, Bucureşti, 2005
  • Rug aprins. O sută de sonete şi false sonete, Ed. Christiana, Bucureşti, 2008
  • Ghid pascal, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009

[modifică] Traduceri (selectiv)

  • Sf. Ioan al Crucii, Integrala operei poetice, cu textul spaniol original şi fragmente din comentariile teologice în proză, ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Anca Crivăţ, versiuni româneşti de Anca Crivăţ şi Răzvan Codrescu, Ed. Christiana, Bucureşti, 2003
  • Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, text bilingv, cu versiune românească, note, comentarii, postfaţă şi repere bibliografice de Răzvan Codrescu, Ed. Christiana, Bucureşti, 2006

Eta BOERIU

Eta Boeriu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Eta Boeriu

Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă şi o traducătoare română.

Cuprins

[ascunde]

[modifică] Biografie

S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, şi a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan şi a etnografului Theodor Capidan, precum şi sora poetului Nicu Caranica.
A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) şi Sibiu (1940-1941). Licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la şedinţele Cercului Literar de la Sibiu.
Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile.

[modifică] Opera

[modifică] Poezii

  • Ce vânăt crâng, 1971
  • Dezordine de umbre, 1973
  • Risipă de iubire, 1976
  • Miere de întuneric, 1980
  • La capătul meu de înserare, postume, 1985
  • Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999

[modifică] Traduceri

Eta Boeriu

[modifică] Premii şi distincţii

  • Premiul Uniunii Scriitorilor din România 1966, 1974, 1980
  • Medalia de aur a oraşului Florenţa şi a Uniunii Florentine pentru traducerea lui Dante, 1970
  • Medalia Fundaţiei Cini, Monselice, 1974
  • Premiul "Floarea Laurei" al Centrului Internaţional de Studii asupra lui Petrarca, Fontaine-de-Vaucluse, Franţa 1978
  • Titlul de Cavaliere Ufficiale dell’Ordine Al Merito della Repubblica Italiana, pentru întreaga sa carieră, 1979
  • Premiul Întîlnirii dintre Popoarele Mediteraneene, Mazara del Vallo, Sicilia, 1984
  • I s-a decenat, post mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Turda, o dată cu decernarea aceluiaşi titlu, post mortem, tatălui său. [1]

[modifică] Referinţe critice

[modifică] Note

luni, 29 decembrie 2008

EPOCA DE AUR - DACIADA

Daciada, Olimpiada românilor


24/12/2008de Dragos Stoica
+a -a


Cei care au în jur de 35 de ani sau mai mult o au încă limpede în faţă. Este vorba de omniprezenta siglă a Daciadei, pe care o întâlneai pe orice stadion, sală de jocuri sau orice alt fel de bază sportivă. Atât de des te loveai de această imagine, încât nici măcar nu mai aveai curiozitatea să afli exact despre ce era vorba. Ştiai că este ceva legat de sport, mai degrabă o sintagmă "sub egida" căreia se desfăşurau cam toate acti­vităţile sportive.
Născută în urma unei "indicaţii" venite direct de la cabinetul 1, Daciada a fost gândită drept o mişcare sportivă de amploare, organizată din doi în doi ani, având finale pe întreaga ţară la toate disciplinele sportive. A apărut la ideea lui Nicolae Ceauşescu şi a fost botezată astfel parcă special pentru a satisface nevoia condu­cătorului ţării de a sublinia încă o dată originea daco-romană a naţiunii. Practic, obiectul Daciadei îl constituia sportul de masă. Sub imensa "pălărie" a acestei competiţii se reuneau toate disciplinele sportive, practicate teoretic numai de amatori. Dar amatori erau toţi, deoarece, indiferent că era vorba de fotbal, handbal, oină, popice sau aero-mo­delism, toţi sportivii trebuiau în mod obligatoriu să fie încadraţi în câmpul muncii, în timp ce activitatea de performanţă ar fi apărut doar în urma pregătirii din timpul liber. O aberaţie, desigur, mai ales că toţi sportivii care au avut rezultate internaţionale înainte de decembrie ’89 au fost cât se poate de profesionişti. Însă, pentru că ideologia comunistă nu permitea oficial deviaţionisme de tipul sportivului profesionist, toţi performerii şi-au mascat adevărata activitate sub forma unor încadrări în serviciu în funcţie de cluburile la care activau. La Steaua erau trecuţi în Armată, la Dinamo, în Ministerul de Interne ş.a.m.d."TINERI ŞI TINERE, PARTICIPAŢI LA DACIADA"Daciada a fost eticheta sub care toate artificiile de genul celor de mai sus şi-au putut găsi justificare şi acoperire. Indiferent de disciplină, toate cluburile sportive din Româ­nia activau sub tutela acestei miş­cări, existând numeroase părţi po­zitive. O competiţie de o asemenea amploare a adus în prim-planul sportului românesc numeroase nume de mari sportivi, deoarece baza de selecţie era absolut uriaşă. Mai mult, tot în numele Daciadei s-au ridicat săli de sport, s-au făcut terenuri de fotbal şi s-au organizat numeroase competiţii la nivel judeţean. Marea realizare a acestei competiţii a constituit-o însă promovarea sportului la nivel şcolar, precum şi organizarea periodică de întreceri rezervate unor categorii de vârstă cât mai scăzute, care au motivat copiii să vină către sport şi de acolo să devină potenţial selecţio­nabili pentru diferite discipline sportive.Din punct de vedere organizatoric, totul era foarte bine stabilit.S-a creat astfel un sistem funcţional de promovare a sportului de masă asemenea celor din ţările din vestul Europei, diferenţa fiind că, în România, Daciada a fost ataşată unei ideologii politice. ETAPA DE IARNĂÎnceputul lui 1989 avea să aducă cea de-a şasea (şi ultima) ediţie a Daciadei. Luna ianuarie a noului an a fost una de pregătire pentru finalele republicane ale etapei de iarnă. "În pofida unei prime decade de ianuarie… primăvăratic, Daciada de iarnă a rămas, totuşi, în plină actualitate, în special prin intermediul miilor de exponenţi ai tineretului studios. Aflaţi în vacanţa albă, elevii din şcolile de toate gradele au desfăşurat un bogat program de activităţi sportive-educative, fie în cluburile amenajate ad-hoc în şcoli şi licee, fie în taberele de odihnă sau de instruire organizate de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, C.C. al U.T.C. şi Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport. Cum prognoza pentru luna februarie se anunţă favorabilă reinstalării depline a "sezonului alb" în drepturile sale, este de aşteptat ca Daciada de iarnă, prin sporturile specifice (schi, patinaj şi săniuş), să cunoască un nou avânt, competiţiile incluse în programul oficial să aibă asigurate condiţii optime de desfăşurare. Avem în vedere în principal câteva finale ale unor întreceri sportive de masă: Cupa U.T.C. la patinaj viteză (Miercurea-Ciuc), schi fond (Semenic), biatlon (Stâna de Vale) şi sanie (Sărmaş-Harghita), Dinamoviada şi Cupa U.G.S.R. la schi (Vatra Dornei), Festivalul Pionieresc de Schi (Băişoara-Cluj), Cupa Pionierul la sanie, schi fond şi biatlon, precum şi feeria pe gheaţă a purtătorilor cravatei roşii cu trico­lor intitulată "Bucuriile Zăpezii", nota numărul din ianuarie ’89 al revistei lunare Sport. Sursa: JURNALUL NATIONAL, fascicula SCANTEIA, miercuri, 24 decembrie 2008, pag. 4, stinga sus.

COMENTARIUL MEU:

Multumesc. Mi-ati ridicat mingea la fileu. In 1970 am fost luat in colimatorul securitatii pentru o intrebare rostita la nervi " - Ma rog, si cine mai este si Ceausescu asta?" In 1971 m-am mutat de la COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA (Fabrica de Catalizatori anorganici si Tratare apa de riu) la ICITPML CRAIOVA (Atelierele ACI, AEM si CERCETARI) si "disputa" a continuat, iar eu am fost nevoit (si din patriotism) sa-mi platesc linistea cu...idei - "idei catalitice", cum mi s-a sugerat - intre care imnul de stat, canalul, podul nou de la Cernavoda, metroul, presedentia republicii, epoca de aur, muzeul Ceausestilor, Cintarea Romaniei, tramvaiul din Craiova, programul PCR, codul eticii si echitatii, fabrica de automobile, cel mai frumos palat, DACIADA, reducerea armamentelor cu 1% si multe altele, idei ale mele de-atunci, risipite de Nicolae CEAUSESCU pe intraga perioada 1971-1989 (epoca de aur), idei materializate exact asa cum le-am propus sau metamorfozate de dictator, uneori in mod stralucit, alteori foarte prost, incit am ramas mut (de uimire) decenii intregi, din varii motive, ca si in filmul ABSENTA INDELUNGATA. Unele idei le-am preluat si eu din diverse surse, dar asa cum le-am pus au fost la momentul oportun, eu fiind CATALIZATORUL (Elena CEAUSESCU m-a botezat asa - era mai in tema). Notiunile OLIMPIADA, SPARTACHIADA, DINAMOVIADA au izvor in limba greaca - eu am sugerat alt izvor, cel dacic, al stramosilor nostri si am rugat sa se "catalizeze" sportul de masa, intr- DACIADA, pepiniera marilor echipe si izvor de sanatate pentru o mare parte din popor, indeosebi mladita, tineretul. Reiau propunerea de atunci si ACUM, este la fel de necesara reinvierea DACIADEI, fie si pe placul celor de azi, dar ca sport de masa, minte sanatoasa in corp sanatos si vin cu aceleasi argumente ... lingvistice. La fel: reluati CINTAREA ROMANIEI, dar a ROMANIEI si nu a lui Ceausescu, Basescu ori altii. Pe Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu etc. , chiar si pe mine, de ce nu, daca istoricii vor sti sa scoata la lumina adevarul, dind Cezarului si Plebeului atit cit merita, o sa ne CINTE ISTORIA destul. Pina acum aflati o parte din ADEVARUL ISTORIC la care, pe linga mine , au contribuit multi baieti destepti, care mi-au fost de ajutor, inclusiv "OAMENII CU OCHI ALBASTRI", cu microfoanele lor, carora le-am fost tot eu nas! Cu stima, Savin BADEA.PS Cititi comentariul si pe blogurile mele: OLTENIADA (de renume... mondial! sic!), de la Weblog.ro, MIRACOLUL IUBIRII, DANTE ALIGHIERI - DIVINA COMEDIE, OCHI ALBASTRI , de la Blogspot.com, Savin BADEA (de la ZIARE.COM), ATHENEUM, Canada, Cenaclu, Poemele de linga noi, la Savin BADEA, Biblioteca.