Eta Boeriu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Eta Boeriu

Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă şi o traducătoare română.

Cuprins [ascunde] 1 Biografie 2 Opera 2.1 Poezii 2.2 Traduceri 3 Premii şi distincţii 4 Referinţe critice 5 Note

[modifică] Biografie

S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, şi a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan şi a etnografului Theodor Capidan, precum şi sora poetului Nicu Caranica.
A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) şi Sibiu (1940-1941). Licenţiată a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la şedinţele Cercului Literar de la Sibiu.
Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile.

[modifică] Opera

[modifică] Poezii

• Ce vânăt crâng, 1971
• Dezordine de umbre, 1973
• Risipă de iubire, 1976
• Miere de întuneric, 1980
• La capătul meu de înserare, postume, 1985
• Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999

[modifică] Traduceri

• Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957
• Cesare Pavese, Tovarăşul, 1960
• Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, 1964
• Alberto Moravia, Indiferenţii, 1965
• Dante Alighieri, Divina Comedie, 1965
• Baldesar Castiglione, Curteanul, 1967
• Elio Vittorini, Erica şi fraţii săi, 1970
• Francesco Petrarca, Rime, 1970
• Francesco Petrarca, Canţonierul lui messer Francesco Petrarca, 1974
• Michelangelo Buonarroti, Rime, 1975
• Comedia Renaşterii italiene. Teatru, antologie, prefaţă şi note de Eta Boeriu, 1979
• Antologia poeziei italiene. Secolele XIII-XIX, 1980
• Giacomo Leopardi, Canti – Cînturi, 1981
• Trinacria: Poeţi sicilieni contemporani, 1984

Eta Boeriu

[modifică] Premii şi distincţii

• Premiul Uniunii Scriitorilor din România 1966, 1974, 1980
• Medalia de aur a oraşului Florenţa şi a Uniunii Florentine pentru traducerea lui Dante, 1970
• Medalia Fundaţiei Cini, Monselice, 1974
• Premiul "Floarea Laurei" al Centrului Internaţional de Studii asupra lui Petrarca, Fontaine-de-Vaucluse, Franţa 1978
• Titlul de Cavaliere Ufficiale dell’Ordine Al Merito della Repubblica Italiana, pentru întreaga sa carieră, 1979
• Premiul Întîlnirii dintre Popoarele Mediteraneene, Mazara del Vallo, Sicilia, 1984
• I s-a decenat, post mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Turda, o dată cu decernarea aceluiaşi titlu, post mortem, tatălui său. ^[1]

[modifică] Referinţe critice

• Doina Rad, Eta Boeriu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005.
• Laszlo Alexandru, "Dante tradus de Eta Boeriu", în E-Leonardo, Nr.10/2006.

[modifică] Note

1. ^ Turda şi Ioan Caranica