CÎNTUL XXII
Văzut-am cavaleri cum se avîntă
in inamic şi fac minuni cu arma  
(dar şi cum fug, cînd moartea-îi înspăimîntă);
22-4 lăncieri văzut-am, tăbărînd de-a valma
pe cîmpii din Arezzo, cînd din turle
la luptă sau turnir îi cheamă larma
22-7 de clopote, ori trîmbiţe, ori surle,
ori cornuri, tobe, goarne şi-alte multe,
ce după cum li-a datul prind să urle;
22-10 dar cîte oşti văzut-am în tumulte,
de pedestraşi, matrozi sau călărime
de-aşa ţignal n-am pomenit să-asculte!
22-13 Mergeam cu dracii prin întunecime
- halal tovărăşie! - dar, e-o vorbă:
sfinţii-s în cer, în crîşmă-i mojicime...
22-16 Nestimp, cătam în clocotinda torbă
a iadului, să văd pe cine-adună
şi fierbe-aici în smoală ca-într-o ciorbă.
22-19 Cum sar delfinii cînd presimt furtună
şi marinarii ştiu că zvîcnitura
e-îndemn să-ascundă nava-în vreo lagună,
22-22 aşa aici, spre-a-şi ogoi tortura,
grumazul lor damnaţii-o clipă scotu-l,
dar fără greş îi soarbe iar fiertura.
22-25 Sau cum broscoii îşi ivesc doar botul
prin glodul de la margine de iazuri
şi trupu’-îl ţin ascuns în mîl cu totul,
22-28 aşa scot capu’-în scurtele răgazuri
pungaşii - dar cînd Bărbălosu trece
se-înfundă iute-în negrele talazuri.
22-31 Unul din ei - şi azi mă ia cu rece! -
a zăbovit, ca broasca mai domoală
ce parcă de pe mal n-ar da să plece,
22-34 cînd se ivi cu cangea Sfişiemboală
şi-i luă în ţepe împîclita chică, 
părînd că pescuieşte-o vidră-în smoală.
22-37 Pe dracii, zece, din trimisa clică,
pe nume îi ştiam, căci, pentru mine,
să le ţin minte, m-am gîndit, nu strică.
22-40 “-Hei, Roşcovoi, înfige-ţi ghiara bine
şi mi-l jupoaie de un rînd de piele!”,
răcneau în cor drăceştile jivine.
22-43 “-Răspunde (-am spus), maestre, setei mele
de-a şti cine-o fi fost nenorocitul
ce-a încăput pe mîini atît de rele!”
22-46 Maestrul se-apropié şi osînditul
îi spuse: “-Din Navarra-s, şi mă-aduse
în pîcla asta numai jecmănitul,
22-49 căci maică-mea, sărmana, mă făcuse
cu un destrăbălat cu mîna spartă,
ce trupul şi averea îşi distruse;
22-52 şi fi’n’că-am practicat hoţeasca artă
la curtea lui Tibalt, başca plocoane,
mi-e trupu’-acum sfîş at şi carnea fiartă.”
22-55 Din gura lui Porcitu, ca harpoane,
ieşeau doi colţi, şi unul, ca nimica,
pielea i-o trase jos de pe ciolane.
22-58 Rău şoarece, dar şi mai rea pisica!
Iar Bărbălosu-îl înhăţă ca-în cleşte,
zicînd: “-Vi-l ţin, ca uliul bibilica!”
22-61 Şi, către călăuz: “-De vrei, vorbeşte-i
şi-întreabă-l iute orice ai în minte,
acum, cît gaşca mea nu-l hăcuieşte!”
22-64 Maestrul spuse: “-Din latina ginte
mai e cu tine vreo lepădătură
pe sub catran?” Iar el: “-Chiar mai-nainte
22-67 m-am despărţit de-o sardă creatură.
Ah, n-aş mai fi în gheara-acestor javre
de-aş fi rămas cu dînsul sub fiertură!”
22-70 Dar Lighionu: “-Prea multe palavre!”
şi cu o cange-îl sfîrtecă pe braţe,
ca hienele ce muşcă din cadavre.
22-73 Şi Balalaur ar fi vrut prin maţe
să-i umble, dar, din ochi, decurionul
cu-un fulger îl opri să nu-l înhaţe.
22-76 Cînd se mai linişti niţel demónul,
spre ciopîrţitul ce-şi căina ursita
vorbit-a ghidul cît tăcea harponul:
22-79 “-Cine-i acel de care despărţita
ţi-aduse înzecirile urgiei?”
Răspunsul fu: “-E fratele Gomita,
22-82 cel din Gallura, as al pungăşiei:
pe-ai ţării dúşmani, el, în loc să-i lege,
îi slobozi, în schimbul bogăţiei
22-85 şi-oriunde-a fost, a fost şi făr’delege,
era artist pe-a coţcăriei coardă
şi, deci, între borfaşi, nu serv, ci rege!
22-88 Michele Zanche stă cu el în hoardă
şi trăncănesc mereu de vremea fastă
cînd jefuiau pe insula lor sardă.
22-91 Vai, dar ce-aud? mă-aşteaptă iar năpastă?
Scrîşneşte-un diavol pus pe jupuială
şi-i gata să mă scarmene prin ţeastă.”
22-94 Dar Tartorul, întors spre Sfîşiemboală,
ce ochii şi-i belea, ţintind cu-o scoabă,
îl alungă: “-Cioroi proclet, uşcheală!”
22-97 “-De vreţi toscani, lombarzi, vă-aduc degrabă”, / reluă înfricoşata creatură
“să-i auziţi sau să-i vedeţi la treabă.
22-100 Ghimpaţii ăştia numai de se-îndură
să-i lase-în pace şi să nu-i înfurce –
şi eu, păstrîndu-mi locul în fiertură,
22-103 pot face, şuierîndu-i doar, să urce
la suprafaţă, toţi, de prin cotloane,
că mulţi ce sunt, doar dracii să-i descurce!”
22-106 Cîineaţă, auzindu-l: “-Ce tromboane
îi trec prin păcătoasa scăfîrlie
ca să-şi ascundă hoitul de harpoane!”
22-109 Dar, uns nu doar cu-o singură-alifie,
i-o-întoarse hoţul: “-Ce mai şiretenie!
Ascund un hoit, şi vînd în loc o mie!”
22-112 Dracii nu vrură-această drăcovenie,
doar Arăpoacă, da. El spuse tare:
“-De-încerci să fugi, ţi-atragi doar prăpădenie.
22-115 Căci tu alergi, pe cînd eu zbor, tîlhare!
Fie cum zici: o să-i lăsăm în pace.
Să văd: eşti tu sau eu jnapan mai mare?”
22-118 Ei, cititor, alt joc fu să se joace:
toţi se pitiră după cîte-o stană,
urmînd pe cel ce s-ar fi vrut dibace.
22-1 Atuncea navarrezu-o luă la goană
cu áripi parcă la călcîi, şi-îndată
scăpă de ei, zvîrlindu-se-în bulboană.
22-124 Trupa de draci rămase înşelată,
scrîşnind de-obidă toantă şi zăludă,
doar f'raierul ţîşni: “-Te prind pe dată!”
22-127 De frică zbori mai iute ca de ciudă,
aşa că-în van ţipa: ascuns sub smoală,
tîlharul nu putea să-l mai audă.
22-130 Întors pe stînci, pleoştit, cu mîna goală,
dracul era ca şoimul, cînd sub apă
îi fuge raţa şi - adio, fală!
22-133 Turbat că i s-a tras aşa o clapă,
zbură şi Strivăcilă după fraier,
sperînd, în sinea lui, că hoţul scapă,
22-136 să aibă-astfél mai bun prilej de-încaier,
şi cum scăpă - îşi luă ciracu-în ghiare
şi se-încontrară amîndoi în aer,
22-139 dar şi-Aripoacă,-înfrînt la vînătoare,
avea cerbice-în el - şi ghem căzură
în mlaştina de jos clocotitoare.
22-142 Fu bun despărţitor neagra scursură:
de împîcleală cum să te mai mîntui
cînd áripa-îţi musteşte în fiertură?
22-145 Ci Bărbălosu, plin de draci la rîndu-i,
trimise patru să o ia pe maluri,
căci patru căngi pot mult, dacă le-orîndui.
22-148 Deci coborîră iute pînă-n valuri
şi-întinseră spre-împotmoliţi harpoane,
că-altfél ardeau ca jarul în mangaluri.
22-151 Şi-aşa-îi lăsarăm noi - în negre toane.
| ▪ Cîntul I
▪ Cîntul III
▪ Cîntul IV
▪ Cîntul V
▪ Cîntul VII
▪ Cîntul X
▪ Cîntul XIII
▪ Cîntul XIV
▪ Cîntul XV
▪ Cîntul XVII
▪ Cîntul XXI
▪ Cîntul XXII
▪ Cîntul XXV
▪ Cîntul XXVI
▪ Cîntul XXXIII |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu