marți, 12 februarie 2008

INFERNUL 3 - George PRUTEANU

Salvador Dali:
Ilustraţii la DIVINA COMEDIE a lui Dante Alighieri


III Poarta Infernului. Şovăielnicii. Caron. Trec Acheronul.
Cîntul V

Cîntul VII

Cîntul X

Cîntul XIII

Cîntul XIV

Cîntul XV

Cîntul XVII

Cîntul XXI

Cîntul XXII

Cîntul XXV

Cîntul XXVI


Cîntul XXXIII


INFERNUL - CÂNTUL III

"Prin mine-ajungi la ţara de tortură,
prin mine, la eterna tînguire,
prin mine-ajungi la cei ce se pierdură


3-4 Întru dreptate El mi-a dat zidire;

Puterea sfîntă mă dură,-în alianţă
cu înaltul Cuget, cea dintîi Iubire.

3-7 N-a fost creată-în urma mea substanţă "
eternă-s ca şi cele-etern create.
Voi ce intraţi, lăsaţi orice speranţă!"


3-10 Aceste vorbe-atît de-întunecate
înscrise mi s-au arătat pe-o poartă.
"-Maestre,-am spus, de nepătruns mi-s
toate.

3-13 Dar el, ca om ce ignoranţa iartă:
"-Orice gînd rău se cade-aici să piară
şi orice teamă-aici să-ţi fie moartă.


3-16 Suntem ajunşi într-a durerii ţară
cu chinuite suflete apuse
ce şi-au pierdut a minţii lor comoară."


3-19 Apoi, el mîna sa pe-a mea şi-o puse,
cu-un zîmbet blînd mi-aduse vlagă-în vine
şi-în căile de taină mă conduse.

3-22 Aici jelanii, vaier şi suspine
cutremurau văzduhul gol de stele
de-îmi umeziră-a ochilor lumine.

3-25 Ciudate graiuri, hîde bîlbîiele,
geamăt de chin şi răcnete de ură
şi braţe ce se zbat vuind şi ele

3-28 într-un vacarm sălbatec se-învolbúră
în veşnic întinatele văzduhuri
ca pulberea cînd un vîrtej o fură.

3-31 Eu, îngrozit de jalnicele uhuri,
am întrebat: "-Dar ce e ce se-aude"
Cine-s aceste greu căznite duhuri?"

3-34 Şi mi-a răspuns: "-Pedepse-atît de crude
li-s date-unor făpturi de corcitură
ce-în viaţă n-au fost nici Cristoşi, nici Iude.


3-37 Cu-acele şlehte-s amestecătură
de îngeri ce cu Domnul nici frăţie

nici ură n-au vrut " doar pe ei se vrură.

3-40 Nu-îşi spurcă Ceru"-a sa luminăţie
cu ei, dar nici Infernul nu-i primeşte
spre-a nu stîrni damnaţilor mîndrie."


3-43 "-Maestre, spune-mi, ce-i năpăstuieşte
de plîng astfél în tînguiri deşarte?"
"-Pe scurt îţi spun şi-ai să-înţelegi, fireşte.

3-46 Aceştia nu mai au speranţă-în moarte
şi-în oarba viermuire,-atît de joasă,
invidiază orice alte soarte.

3-49 Nimic n-a fost din fapta lor să iasă.
Nici Mila, nici Dreptatea n-au să-i vadă.

Destule-am spus de ei. Ci treci şi-i lasă!"


3-52 Văzui atunci un steag ca de paradă
ce-aşa sorit se tot rotea-în vîrtegiu
de parcă n-ar fi vrut în veci să şadă;

3-55 şi-în urma sa, un nesfîrşit cortegiu,
cîţi nu-îmi închipuiam că moartea poate
înstăpîni în sumbru-i privilegiu.

3-58 Recunoscui cîţiva-într-aceste gloate,
cum şi pe-acel " nedemn de alte căi "
ce crunt refuz făcu din laşitate.


3-61 Şi-am înţeles că-aici sunt acei răi
din haita ce la fel stîrneşte greaţă
şi Celui Sfînt şi dúşmanilor Săi.

3-64 Lepădături, nici vii nu-avură viaţă,

li-e pielea-împunsă-aici cu mii de ace
de viespi şi bărzăuni, pe trup şi faţă,

3-67 ce le brăzdează-obrazele, rapace,
şi sîngele cu lacrimi laolaltă
e supt de viermii infernalei cloace.

3-70 Scrutînd din nou, mulţime văd, o altă,
pe malul unei largi bulboane negre,
şi-am spus: "-Maestre, dintr-a ta înaltă

3-73 ştiinţă, spune-mi cine-s şi ce febre
îi fac să se-îmbulzească-atît spre-a trece,
cum, parcă, văd prin zarea de tenebre?"

3-76 El mi-a răspuns: "-Vei şti şi înţelege
cînd pe-ale Acheronului pietroase
şi triste ţărmuri noi ne vom petrece."

3-79 Plecai privirea, ce se ruşinase,
şi gura mea, temînd să nu-l încrunte,
pînă la rîu o vorbă nu mai scoase.

3-82 Şi iată, vine-atunci spre noi, cu-o luntre,
strigînd: "-Vai vouă, date-vi-s flageluri!",
un crunt bătrîn cu pletele cărunte.

3-85 "Să nu speraţi a mai privi la ceruri,
voi, care treceţi dincolo cu mine,
în bezna fără veac, în foc şi-în geruri.

3-88 Şi tu, care mai ai vieaţă-în vine,

ce cauţi între sufletele moarte?"
Dar cum nu izbutea să mă dezbine,

3-91 mai spuse: "-Pe alt val, pe altă parte
va să-ţi găseşti liman de traversare
şi-o barcă mai uşoară să te poarte!"


3-94 Virgiliu însă: "-Caron, strigi prea tare!
Aşa e vrerea unde stă-în putere
tot ce se vrea - şi lasă-orice-întrebare!"


3-97 Închise-atuncea fălcile-în tăcere
bărbosul corăbier al gîrlei hîde,
zvîrlind din ochi o roşie scînteiere.

3-100 Dar duhurile-acelea, frînte, nude,
se-învineţeau şi clănţăneau toţi dinţii
doar la auzul răcnetelor crude.

3-103 Îşi blestemau şi zeii şi părinţii
şi neamul omenesc şi loc şi oră
cînd s-au născut, şi-obîrşia seminţii.

3-106 Şi se strîngeau, ca-într-o avană horă,
gemînd, pe malul smîrcului, sălbatec
cu-acei ce, vii, pe Domnul îl ignoră.

3-109 Demónul Cáron, ochiul de jăratec,
le face semn în barcă să pătrunză,
izbind cu vîsla-în cel ce-i prea molatec.

3-112 Cum cade toamna frunză după frunză
şi încă una, iar, şi încă, pîn"să
se dea cu toate ţărnii să le-ascunză,

3-115 aşa şi reaua lui Adam sămînţă:
pe rînd se-azvîrl şi-în luntre toţi se bagă,
cum pasărea momită cu-o grăunţă.

3-118 Şi se tot duc în vad pe unda neagră
şi cît nici unul încă nu coboară,
pe mal s-a strîns o altă gloată-întreagă.

Gustave Doré: gravură (1861; Infernul, cîntul III)

"...Şi se tot duc în vad pe unda neagră..." (v. 118)

3-121 Maestru-îmi spuse: "-Cel ce-a fost să moară
străin de bunăvoia dumnezee,
aici îşi află cea din urmă ţară,

3-124 şi-aşa e de grăbit - bărbat, femeie -
de ghesul ce Dreptatea-într-înşii-îl pune,
că ce temeau ajung acum să vreie.

3-127 Pe-aici nu trec vreodată duhuri bune;
poţi, dar, ghici, în spusa mîniată
a lui Carón, ce fost-a să-i căşune."

3-130 Cînd a sfîrşit, cîmpia-înnegurată
cumplit s-a zguduit, că şi-astăzi mi se
zbîrceşte carnea şi-în sudori mi-e toată.

3-133 Pe ţărmul plîns un volbur se stîrnise
şi-o flamă purpurie ţîşni groaznic:
orice simţire-în mine amuţise

3-136 şi am căzut ca într-un somn năpraznic.

Traducere de George PRUTEANU

INFERNO - CANTO III


"Per me si va ne la citta dolente,
per me si va ne l'etterno dolore,
per me si va tra la perduta gente.


(Vezi textul în limba italiană: INFERNUL 3 - DANTE Alighieri)

La terra lagrimosa diede vento,
che baleno una luce vermiglia
la qual mi vinse ciascun sentimento;

e caddi come l'uom cui sonno piglia.

Dante ALIGHIERI

CÎNTUL III
Informaţii, explicaţii, comentarii

1-9 Versurile 1-9 sunt inscripţia de pe Poarta Infernului, concepute ca şi cum poarta ar vorbi.

18 Au pierdut speranţa în Dumnezeire, adică într-un sens superior al suferinţei.

35-36 E vorba de oportunişti şi de laşi, de indivizi fără curajul unei atitudini nete, care, în onctuoasa lor existenţă, n-au făcut nici un bine şi nici un rău. V. şi mai jos.

38 Ce care, în apocrifa٭ "revoltă a îngerilor" au încercat să fie neutri, nici cu Dumnezeu, nici cu Satan.

43 Îi refuză, firesc, Paradisul, din cauza ticăloşiei lor, dar îi refuză şi Infernul, pentru a nu da prilej damnaţilor de a fi mîndri că au reprezentat totuşi ceva în comparaţie cu aceste nulităţi.

50 Pentru ei nu există îndurare, dar nici onoarea unei ispăşiri.

51 "Guarda e passa!" (Priveşte şi treci mai departe!) Aceste trei cuvinte au devenit dicton popular, pentru lucrurile care nu merită atenţie.

60 Aluzia îl poate privi pe papa Celestin al V-lea, care a demisionat în faţa dificultăţilor de guvernare a unei biserici corupte, sau, mai plauzibil, pe Pilat din Pont, simbol al vanei tentative de a nu te implica.

61-64 V. comentariul de la 35-36.

88 "Şi tu, care...": Dante.

91-93 Pentru că spiritul lui Dante va ajunge în Purgatoriu, fiind trecut peste Tibru într-o luntre condusă de un înger.

95-96 Formulă-parolă, cu care Virgiliu înlătură împotrivirile din iniţiaticul itinerariu. (O va folosi, de ex., şi faţă de Minos, în Cîntul V, vv. 23,24.

130-136 Prin acest artificiu, Dante rezolvă trecerea Acheronului.

Comentarii de George PRUTEANU

(Gustave Doré: gravuri (1861; Infernul, cîntul I)

(Text - traducere şi comentarii - şi imagini preluate de la pagina Clic! Cîntul III



"Ed ecco verso noi venir per nave / un vecchio, bianco per antico pelo, / gridando: -Guai a voi, anime prave!" ("Şi iată, vine-atunci spre noi, cu-o luntre, / strigînd: -Vai vouă, date-vi-s flageluri!, / un crunt bătrîn cu pletele cărunte ...") (C. III, vv. 82-83)

Dante Alighieri
INFERNUL
Traducere de George Pruteanu
Ediţie digitală bilingvă

- clic pe imagine -

de pe saitul http://www.pruteanu.ro

- clic pe "Varianta text"-







BUN VENIT! SOYEZ LES BIENVENUS! WELCOME!

Am vrut să fac din acest sait (eng. site) un spaţiu spiritual pentru cei care se simt bine
între cărţi şi compiuter (eng.: icomputeri). Se află aici ceva din preocupările, din pasiunile, din hobby
°
-urile şi slăbiciunile mele intelectuale. Dacă vă interesează literatura în general şi critica literară în special, arta traducerii, pictura "metafizică", muzica simfonică şi de operă (MOSTRĂ!), problemele limbii române şi omenescul din murdăria politicii – atunci alegeţi una din cele trei variante de mai jos ca să intraţi (preferabil, bej; gri = nu e la zi).
.
(Conţinutul saitului este acelaşi în oricare variantă. Diferă doar "copertele" secţiunilor şi unele "intermezzo"*-uri).

Variantă
"text:"

CLIC AICI ! Varianta "text" a saitului (L).

Varianta
recomandată:

CLIC AICI ! Varianta recomandată a saitului (R).

Totul
într-o
pagină:
CLIC AICI !
Varianta "totul de pe o pagină" (T).

Acest sait este şi va fi continuu "în construcţie".

Originea cuvintelor (2) (avi, 800 kb; 1'01")

Un gînd pe zi:
Minciuna e departe - şi adevărul nici nu şi-a tras papucii.
(Zicere)
Pentru gîndurile mai vechi, clicaţi AICI .

Mai implacabile decît Legea Junglei.




© George Pruteanu

www.pruteanu.ro







Niciun comentariu: